Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Grupul american Bunge își extinde capacitatea de procesare a semințelor de floarea-soarelui în sudul României

Redacția•06 noiembrie 2025
Grupul american Bunge își extinde capacitatea de procesare a semințelor de floarea-soarelui în sudul României

Pe scurt

Grupul agribusiness american Bunge, principalul producător român de uleiuri comestibile, anunță o extindere semnificativă a capacității de procesare a semințelor de floarea-soarelui la fabrica sa din Lehliu-Gară, în sudul României, consolidând astfel poziția sa pe piața locală a uleiurilor. Cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde RON în 2024 și deținând trei dintre cele mai importante cinci branduri de ulei din țară – Unisol, Floriol și Unirea – Bunge își direcționează investițiile spre îmbunătățirea eficienței operaționale și atingerea obiectivelor sustenabilității, prin proiecte ce includ automatizarea, implementarea tehnologiilor avansate și inițiative de eficiență energetică. Pe lângă Lehliu-Gară, compania operează și o unitate de producție în Buzău, unde sunt planificate investiții suplimentare pentru 2025 și 2026, parte a strategiei globale de extindere a capacităților de producție și de asigurare a competitivității pe termen lung în industria alimentară românească. Prezența Bunge pe piața românească datează din 2002, când a preluat grupul Cereol și a integrat fabricile Interoil și Muntenia, extinzându-și activitatea în segmentele de uleiuri comestibile, biodiesel și făinuri proteice, cu livrări atât pe piața internă, cât și pentru export. La nivel global, Bunge și-a consolidat recent poziția prin achiziția comerciantului de cereale Viterra, întărind astfel operațiunile sale în domeniul materiilor prime agricole și procesare pe continentul european, marcând un pas strategic important pentru viitorul dezvoltării afacerilor sale în România și în regiune.

Grupul american Bunge își extinde capacitatea de procesare a semințelor de floarea-soarelui în sudul României

Grupul american Bunge își va extinde capacitatea de procesare a semințelor de floarea-soarelui în sudul României

Grupul agribusiness american Bunge, cel mai mare producător de uleiuri comestibile din România, anunță planuri importante de extindere a capacității de procesare a semințelor de floarea-soarelui la fabrica sa din Lehliu-Gară, situată în sudul țării, conform informațiilor publicate de Ziarul Financiar.

Cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de lei (aproximativ 589 milioane USD) în 2024, Bunge deține în portofoliu trei dintre cele mai puternice cinci branduri de ulei de pe piața românească: Unisol, Floriol și Unirea. Aceste branduri sunt recunoscute de consumatorii români pentru calitatea și diversitatea produselor oferite.

Investiții axate pe eficiență și sustenabilitate

Reprezentanții companiei au subliniat că programul investițional din România urmărește, în mod prioritar, creșterea eficienței operaționale și promovarea obiectivelor de sustenabilitate. „Proiectele noastre de investiții din România vizează îmbunătățiri operaționale, inclusiv automatizarea proceselor și implementarea tehnologiilor avansate, dar și inițiative pentru dezvoltare durabilă, cum ar fi proiectele de eficiență energetică. În uzina de procesare de la Lehliu, desfășurăm un proiect de creștere a capacității de procesare a semințelor oleaginoase,” se arată într-un comunicat oficial al companiei.

Această dezvoltare tehnologică și operațională se aliniază cu tendințele globale din industria alimentară, unde digitalizarea și responsabilitatea față de mediu devin standarde obligatorii.

Extindere și la unitatea din Buzău

Pe lângă fabrica din Lehliu-Gară, Bunge operează și o a doua unitate în județul Buzău, unde sunt planificate alte investiții pe termen mediu, pentru anii 2025 și 2026. Aceste inițiative fac parte dintr-un plan mai amplu al grupului american de consolidare a capacităților de producție și de menținere a competitivității pe termen lung pe piața românească a alimentelor.

Răspunsul la cererea crescândă de uleiuri de calitate și produse conexe este însoțit astfel de angajamentul Bunge pentru modernizare continuă și responsabilitate socială.

Prezența solidă a Bunge pe piața românească

Bunge a pătruns pe piața locală în anul 2002, prin achiziția grupului Cereol, inclusiv fabricile Interoil și Muntenia. De atunci, compania a dezvoltat activități în mai multe segmente, incluzând producția de uleiuri comestibile, biodiesel și furaje proteice, atât pentru piața internă, cât și pentru export.

Această diversificare strategică a permis Bunge să devină un jucător cheie în sectorul alimentar din România, atingând cifre importante în termeni de volum și valoare.

Consolidare globală și extindere europeană

La nivel global, Bunge și-a întărit poziția prin achiziția recentă a traderului de cereale Viterra. Această mișcare este menită să consolideze facilitățile și operațiunile companiei în domeniul materiilor prime agricole și în procesarea acestora pe continentul european.

Prin această strategie, Bunge își reafirmă dorința de a rămâne un lider global, integrând procese moderne și extinzându-și portofoliul pe piețele cheie.

Pentru mai multe detalii despre evoluția și strategiile Bunge în România, rămâneți conectați la sursele oficiale și publicațiile de specialitate din domeniul agribusinessului.

Foto: Woraphon Banchobdi / Dreamstime.com
Reportaj realizat de Iulian, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.