Știri naționale și internaționale

Google România ajunge la peste 400 de angajați, la 15 ani de la deschiderea biroului local

Redacția•06 noiembrie 2025

Pe scurt

Google România sărbătorește 15 ani de prezență locală, timpul în care echipa s-a extins semnificativ, ajungând la peste 400 de angajați, de la câțiva la începutul biroului din București, deschis în noiembrie 2010. Hub-ul tehnologic din Capitală este în prezent cel mai mare centru de dezvoltare pentru dispozitive wearables în regiunea EMEA, contribuind cu soluții integrate în ceasuri inteligente și telefoane Pixel. Echipele de inginerie locale lucrează la proiecte diverse, incluzând experiențe de sănătate pentru wearables, servicii Fitbit, cercetare Google și soluții de infrastructură Google Cloud. Bazându-se pe talente puternice și educație STEM, România este pregătită să devină un jucător cheie în era inteligenței artificiale (AI), a declarat Patrick Warnking, VP Google CEE, evidențiind angajamentul companiei de a stimula inovația și adoptarea AI pentru startup-uri și companii mari din regiune. Elisabeta Moraru, directorul Google România, subliniază rolul solid construit în cei 15 ani pe baza dezvoltării competențelor digitale, susținerii transformării digitale și creării de produse localizate, continuând totodată dezvoltarea tehnologiilor folosite în dispozitive Pixel. Google a derulat numeroase programe educaționale, precum Google Digital Workshop în nouă centre universitare și Google for Startups, iar prin Google.org a acordat aproape 6 milioane USD organizațiilor non-guvernamentale pentru inițiative sociale și educaționale. Din 2023, în colaborare cu Institutul Național de Administrație, Google România oferă training în AI, siguranță online și cybersecurity pentru aproximativ 8.500 de funcționari publici din România și Republica Moldova. Platforma YouTube lansată în versiunea românească din 2013 este utilizată zilnic de peste 13 milioane de români adulți, cu o medie de peste 50 de minute de vizionare per utilizator pe zi. Totodată, prin proiecte precum Google Maps Street View și Google Arts & Culture, Google permite accesul digital la cele mai importante monumente culturale și naturale din România, precum Salina Turda, Delta Dunării și traseul Via Transilvanica, promovând patrimoniul național într-un mod inovativ și accesibil pentru publicul larg. Astfel, Google România nu doar că și-a consolidat prezența tehnologică și economică, dar continuă să contribuie activ la transformarea digitală și inovarea societății românești.

Google România depășește 400 de angajați, la 15 ani de la deschiderea biroului local

Google România a atins un nou reper important: echipa locală numără acum peste 400 de angajați, o creștere semnificativă față de începuturile modeste din noiembrie 2010, atunci când gigantul american și-a deschis primul birou în București. Această dezvoltare reflectă expansiunea continuă a companiei în România, plasând capitala țării drept un nod tehnologic de mare anvergură al Google în regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa).

Un centru regional de top în dezvoltarea tehnologiei purtabile

Hub-ul tehnologic din București este astăzi cel mai mare centru de dezvoltare pentru dispozitive purtabile (wearables) din întreaga zonă EMEA. Soluțiile și serviciile create aici sunt integrate în smartwatch-uri și telefoanele Google Pixel, aducând contribuții importante la produsele de top ale companiei. În cadrul biroului se află echipe de inginerie specializate în domenii precum Google Wearables Health Experiences și Fitbit Consumer Services, alături de grupuri dedicate cercetării Google și infrastructurii Google Cloud.

Patrick Warnking, vicepreședinte pe regiunea Europa Centrală și de Est, a subliniat potențialul țării în contextul viitorului dominat de inteligența artificială: „România, cu baza sa solidă de talente și educația STEM, este pregătită pentru următorul capitol definit de AI. La București vom continua să promovăm inovația în domeniul dispozitivelor purtabile și nu numai, transformând startup-urile locale și marile companii în lideri ai adoptării inteligenței artificiale, pentru a le oferi un avantaj competitiv pe termen lung.”

O fundație solidă pentru inovația viitoare

La evenimentul care a marcat cei 15 ani de prezență locală, Elisabeta Moraru, directorul Google România, a subliniat importanța acestei perioade: „Acești 15 ani reprezintă o bază robustă pe care vom construi următorul capitol, axat pe inteligența artificială. Vom continua să sprijinim dezvoltarea competențelor digitale, să accelerăm inovația în mediul de business și să contribuim la transformarea digitală a societății prin parteneriate și produse adaptate pieței locale. De asemenea, ne vom menține angajamentul față de dezvoltarea tehnologiilor utilizate în dispozitivele Pixel, aici, în România.”

Programe pentru educație digitală și sprijin pentru ONG-uri

De-a lungul celor 15 ani, Google România a derulat numeroase inițiative, cum ar fi Google Digital Workshop, destinat studenților din nouă centre universitare, și Google for Startups, susținând astfel ecosistemul antreprenorial local. Din 2012, prin Google.org, compania a alocat granturi în valoare de aproape 6 milioane de dolari către organizații neguvernamentale din România, sprijinind proiecte sociale și educaționale.

Mai recent, începând cu 2023, Google România colaborează cu Institutul Național de Administrație pentru a oferi instruire în domeniul inteligenței artificiale angajaților din administrația publică. Peste 8.500 de funcționari din România și Republica Moldova au participat la sesiuni de training pe teme precum AI, siguranța online și securitatea cibernetică.

YouTube și accesul digital la patrimoniul cultural

Lansată în 2013, versiunea românească a YouTube a ajuns să fie urmărită zilnic de peste 13 milioane de români cu vârsta peste 18 ani. Potrivit datelor oferite de companie, timpul mediu de vizionare a conținutului YouTube în România depășește 50 de minute pe zi per utilizator.

Totodată, Google facilitează accesul digital la numeroase atracții culturale și naturale din România, prin proiecte precum Google Maps Street View și Google Arts & Culture. În 2015, Salina Turda a devenit accesibilă virtual prin Street View, iar în 2018, în parteneriat cu World Wide Fund (WWF), Delta Dunării a fost inclusă pe platformă. În 2023, o mare parte din traseul Via Transilvanica, care străbate România, a fost fotografiat și poate fi explorată online. Primele colecții românești pe Google Arts & Culture au fost lansate în 2014, când trei muzee importante – Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național al Țăranului Român și Complexul Național Muzeal ASTRA – împreună cu alte organizații de patrimoniu, și-au publicat selecțiile pe această platformă.

Privind spre viitor

Google România a reușit să se impună ca un jucător-cheie în peisajul tehnologic local și regional, iar perspectiva de dezvoltare a inteligenței artificiale oferă noi oportunități pentru inovare și creștere. Într-o lume digitală în continuă schimbare, Bucureștiul și profesioniștii din România constituie o resursă valoroasă pentru Google, care va continua să investească în oameni, tehnologie și comunități locale.

Foto: Google România
Simona | simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.