Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Germania oferă peste 500.000 de euro pentru sprijinirea profesorilor de limbă germană din România

Redacția•06 noiembrie 2025
Germania oferă peste 500.000 de euro pentru sprijinirea profesorilor de limbă germană din România

Pe scurt

Germania va acorda peste 500.000 de euro în 2025 pentru susținerea profesorilor care predau în limba germană în România, anunță Ambasada Germaniei la București, prin finanțarea proiectului „Sprijin pentru profesorii din învățământul în limba germană în România”. Cu un buget total de 505.000 de euro, inițiativa are ca scop promovarea limbii germane ca limbă maternă în sistemul public de educație românesc și combaterea deficitului de cadre didactice calificate. Acordul a fost semnat la București de Markus Teglas, adjunctul șefului misiunii Ambasadei Germaniei, și Klaus-Harald Sifft, directorul general al Fundației Saxonia, care implementează proiectul la nivel național. Peste 747 de profesori și 256 educatori din grădinițe vor beneficia de această finanțare, iar ambasadoarea germană Angela Ganninger a subliniat importanța continuării sprijinului în 2025, evidențiind dedicarea cadrelor didactice și rolul lor fundamental în educația școlară și preșcolară în limba germană. Fundația Saxonia, cu sediul la Râșnov, desfășoară programul din 2015, oferind oportunități de dezvoltare profesională profesorilor și contribuind la realizarea unor manuale moderne în limba germană. Klaus-Harald Sifft a elogiat munca educatorilor numindu-i „cei mai importanți ambasadori” ai limbii și culturii germane în România. Acest proiect, susținut neîntrerupt de guvernul german, joacă un rol esențial în păstrarea limbii germane ca parte vie a identității multiculturale a României și în consolidarea relației tradiționale dintre cele două țări.

Germania oferă peste 500.000 de euro pentru sprijinirea profesorilor de limbă germană din România

Germania alocă peste 500.000 de euro pentru sprijinirea profesorilor de limba germană din România

Germania va oferi în acest an o finanțare de peste 500.000 de euro pentru susținerea cadrelor didactice care activează în învățământul în limba germană din România, a anunțat Ambasada Germaniei la București.

Prin intermediul Ambasadei, Guvernul german susține proiectul „Sprijin pentru profesorii din învățământul de limba germană din România” cu o sumă totală de 505.000 de euro. Inițiativa are drept obiectiv promovarea limbii germane ca limbă maternă în sistemul public de învățământ românesc și combaterea deficitului de profesori calificați în acest domeniu.

Protocolul de colaborare a fost semnat în București de Markus Teglas, adjunctul șefului misiunii diplomatice germane, și Klaus-Harald Sifft, directorul general al Fundației Saxonia, organizație responsabilă pentru implementarea proiectului la nivel național.

Conform Ambasadei, finanțarea va sprijini un total de 747 profesori de limba germană, precum și 256 educatori din grădinițe care predau în această limbă.

Ambasadorul Germaniei în România, Angela Ganninger, și-a exprimat satisfacția că sprijinul oferit de Germania pentru această inițiativă va continua și în 2025. „Prin acest gest de recunoaștere, susținem direct cadrele didactice de limba germană din țară, care își exercită profesia cu seriozitate și își îmbunătățesc constant competențele prin diverse cursuri de formare. Aceste cadre didactice, active în școli și grădinițe cu predare în limba germană din întreaga țară, reprezintă pilonul principal al acestor instituții educaționale,” a declarat oficialul.

Fundația Saxonia, cu sediul în Râșnov, desfășoară acest program încă din 2015, oferind oportunități de perfecționare profesională pentru profesori și contribuind la realizarea unor manuale moderne în limba germană. Klaus-Harald Sifft, directorul fundației, a elogiat munca educatoarelor și profesorilor, considerându-i „cei mai importanți ambasadori” ai limbii și culturii germane în România.

Proiectul, sprijinit continuu de guvernul german de la lansarea sa, joacă un rol esențial în păstrarea limbii germane ca parte vie a identității multiculturale a României, dar și în întărirea relațiilor de colaborare de lungă durată între cele două țări.

Pentru detalii suplimentare și actualizări, contact: irina.marica@romania-insider.com
(Sursa foto: Ambasada Germaniei)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.