Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Garda de Mediu aplică amenzi de aproape 2,5 milioane lei pentru poluarea aerului în București-Ilfov în 2025

Redacția•06 decembrie 2025
Garda de Mediu aplică amenzi de aproape 2,5 milioane lei pentru poluarea aerului în București-Ilfov în 2025

Pe scurt

Garda de Mediu a aplicat amenzi în valoare totală de aproximativ 2,46 milioane RON (circa 483.000 de euro) în 2025, ca parte a unei campanii intense de reducere a poluării aerului în București și județul Ilfov, ca urmare a depășirilor repetate ale limitelor legale pentru particulele în suspensie și întârzierilor autorităților locale în adoptarea strategiilor obligatorii de calitate a aerului. Potrivit evaluărilor oficiale, traficul rutier este responsabil pentru 58,4% din poluarea aerului în București, iar încălzirea rezidențială contribuie cu 27,4%, acestea însumând peste 84% din emisiile de PM10. Garda de Mediu a concentrat controalele asupra sectoarelor cu cel mai mare impact asupra calității aerului, realizând 108 inspecții la unități industriale, fabrici de beton și șantiere în București, unde au fost aplicate 93 de amenzi în valoare de 1,52 milioane RON pentru abateri precum lipsa stropirii pe drumurile de acces, absența plaselor anti-praf, manipularea necorespunzătoare a materialelor și emisiile necontrolate de praf. În Ilfov, au fost verificate 139 de operatori economici, cu 35 de amenzi totale de 840.000 RON pentru construcții, fabrici și proiecte imobiliare. În plus, Garda a colaborat cu poliția și jandarmeria pentru a preveni arderea ilegală a deșeurilor, utilizând drone pentru detectarea surselor de incendiu în zonele Vidra și Sintești. În urma numeroaselor plângeri și depășiri ale poluării, instituția a efectuat și un control la Primăria București, constatând nerealizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului, lipsa măsurilor de urgență pentru episoade de poluare și întârzieri majore în realizarea Registrului Spațiilor Verzi – document esențial pentru gestionarea vegetației urbane și protejarea sănătății publice. Pentru nerespectarea măsurilor anterioare, municipalitatea a fost sancționată cu 100.000 RON și obligată să finalizeze documentele strategice. Garda de Mediu a subliniat impactul negativ al lipsei Registrului Spațiilor Verzi asupra capacității Bucureștiului de a-și reduce poluarea aerului, mai ales într-un context în care traficul și încălzirea locuințelor sunt principalii factori poluanți, avertizând că aceste întârzieri pun în pericol sănătatea locuitorilor capitalei.

Garda de Mediu aplică amenzi de aproape 2,5 milioane lei pentru poluarea aerului în București-Ilfov în 2025

Garda de Mediu a aplicat aproape 2,5 milioane lei amenzi pentru încălcări privind poluarea aerului în București-Ilfov în 2025

Garda de Mediu a anunțat că, în anul 2025, a emis amenzi în valoare totală de 2,46 milioane lei (aproximativ 483.000 euro) în cadrul unei campanii intensificate pentru combaterea poluării aerului în București și județul Ilfov. Aceste măsuri au fost luate ca răspuns la depășirile repetate ale limitelor legale pentru particule în suspensie și întârzierile constante ale autorităților locale în implementarea strategiilor obligatorii de îmbunătățire a calității aerului.

Conform evaluărilor oficiale, traficul rutier este responsabil pentru 58,4% din poluarea aerului în București, iar încălzirea rezidențială contribuie cu 27,4%, aceste două surse generând împreună peste 84% din emisiile de PM10.

Inspectorii Gărzii de Mediu și-au concentrat verificările pe sectoarele și zonele cu cel mai mare impact asupra calității aerului, considerând că aceste acțiuni vin să completeze responsabilitățile autorităților locale.

Inspecții și amenzi în București

În Capitală, Garda de Mediu a efectuat 108 controale la unități industriale, stații de betoane și șantiere de construcții. Ca urmare a acestor verificări, au fost date 93 de amenzi în valoare totală de 1,52 milioane lei. Neregulile depistate au inclus lipsa udării drumurilor de acces pentru reducerea prafului, absența plaselor antiglonț, manipularea necorespunzătoare a materialelor și deșeurilor, precum și emisiile necontrolate de praf.

Situația în județul Ilfov

În județul Ilfov, inspectorii au controlat 139 de operatori economici din domenii precum șantiere de construcții, fabrici de beton, instalații industriale și dezvoltări imobiliare. Dintre aceștia, 35 au fost sancționați cu amenzi ce totalizează 840.000 lei.

Operațiuni comune și monitorizarea incendiilor ilegale de deșeuri

Garda de Mediu a colaborat cu structuri ale poliției și jandarmeriei pentru a depista și opri arderea ilegală a deșeurilor. Pentru identificarea surselor de foc, au fost utilizate drone în zone precum Vidra și Sintești, facilitând astfel luarea de măsuri rapide de intervenție.

Controlul la Primăria Capitalei și recomandările organizației

În acest an, instituția a verificat și activitatea Primăriei București, ca urmare a nivelurilor persistente ridicate de poluare și a numeroaselor reclamații primite. Auditul a evidențiat faptul că municipalitatea nu a finalizat Planul Integrat de Calitate a Aerului, prevăzut de lege, nu dispune de măsuri de urgență pentru episoadele critice de poluare și este în întârziere majoră în realizarea Registrului Spațiilor Verzi.

Din acest motiv, administrația locală a fost amendată cu 100.000 lei și obligată să finalizeze documentele strategice restante.

Garda de Mediu a subliniat că lipsa unui Registru actualizat al Spațiilor Verzi limitează capacitatea orașului de a gestiona și proteja vegetația urbană, de a planifica extinderea zonelor verzi, de a preveni ocuparea necontrolată a terenurilor și de a integra politicile urbane cu obiectivele privind calitatea aerului.

Într-un context în care traficul rutier și încălzirea locuințelor sunt principalele cauze ale depășirilor de poluanți atmosferici, întârzierile în realizarea acestui registru pot avea efecte directe negative asupra sănătății publice.

Text de Irina Marica, Romania-Insider
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.