Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Galeria Jecza din Timișoara deschide un spațiu permanent în București

Redacția•03 noiembrie 2025
Galeria Jecza din Timișoara deschide un spațiu permanent în București

Pe scurt

Galeria Jecza din Timișoara inaugurează un spațiu permanent în București prin expoziția „Fractal Topologies of Infinity”, care pune în dialog operele artiștilor Constantin Flondor și Mirel Vieru, la Scânteia+ din Casa Presei Libere. Curatată de Maria Rus Bojan, această expoziție reprezintă începutul unei platforme curatoriale comune menite să unească două spații complementare dedicate artei contemporane, stimulând dialogul între artiști, curatori și public în capitală. Constantin Flondor, co-fondator al colectivelor artistice 1+1+1, Sigma și Prolog, a explorat intersecții experimentale între artă, știință și pedagogie, având un rol esențial în integrarea principiilor constructiviste și cibernetice în educația artistică din Timișoara. Mirel Vieru, artist din Cluj-Napoca, își concentrează creația pe teme precum dualitatea, limitele și pliurile, investigând relația complexă dintre gândire, spațiu și percepție în arta secolului XX. Înființată în 2011 de Sorina Ianovici-Jecza și Andrei Petru Jecza, galeria s-a dedicat inițial avangardei timișorene din anii ’60–’70 și generatiilor emergente, iar din 2018, sub conducerea lui Andrei Jecza, și-a extins portofoliul artistic și colaborările instituționale, concentrându-se pe expoziții bazate pe cercetare și dialog intergenerațional. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 6 noiembrie 2025 – 11 ianuarie 2026, marcând un nou capitol pentru comunitatea artistică contemporană din România și consolidând prezența galeriei Jecza în peisajul cultural bucureștean.

Galeria Jecza din Timișoara deschide un spațiu permanent în București

Galeria Jecza din Timișoara inaugurează un spațiu permanent la București

Galeria Jecza, cunoscută pentru activitatea sa în Timișoara, deschide o nouă etapă prin inaugurarea unui spațiu permanent la București. Odată cu această inaugurare, galeria aduce în capitală expoziția „Topologii fractale ale infinitului”, care propune un dialog artistic între creațiile lui Constantin Flondor și Mirel Vieru. Evenimentul are loc la Scânteia+, în incinta Casei Presei Libere, sub curatoria Mariei Rus Bojan.

Potrivit anunțului oficial al galeriei, această deschidere reprezintă începutul unei platforme curatoriale comune menite să unească două spații complementare dedicate artei contemporane. Printr-un program dinamic de expoziții și colaborări, noul spațiu va stimula dialogul între artiști, curatori și publicul din București, generând schimburi creative și culturale valoroase.

Constantin Flondor: artă, știință și pedagogie în intersecție

O figură esențială a artei românești contemporane, Constantin Flondor este cofondatorul unor colective artistice de referință precum 1+1+1 (1966–1969), Sigma (1969–1981) și Prolog (activ din 1985 până în prezent). Aceste grupuri și-au propus să exploreze experimentările la granița dintre artă, știință și pedagogie, punând bazele unei noi abordări interdisciplinare.

Pe lângă activitatea artistică, Flondor a fost și director și cofondator al unui program educațional la Liceul de Artă din Timișoara, între 1969 și 1975. Aici a contribuit la formarea unei noi generații de artiști, integrând matematică, cibernetică și principiile constructivismului în predarea artei vizuale. Pricina sa artistică poartă amprenta unei cercetări sistematice ce îmbină gândirea constructivistă cu metode științifice, consolidând legătura profundă între artă, știință și educație.

Mirel Vieru: explorator al relațiilor dintre gândire, spațiu și percepție

Originar din Cluj-Napoca, Mirel Vieru a absolvit în 2004 Universitatea de Artă și Design, ulterior finalizând un master la Școala de Arte Frumoase din Atena în 2006. Teza sa de doctorat a investigat relația complexă dintre artă și viața cotidiană în secolul XX, un subiect central în munca sa artistică.

Temele recurente în opera lui Vieru sunt dualitatea, limita și pliul, prin care explorează conexiunile dintre gândire și spațiu, dar și modul în care percepția influențează experiența umană. Opera sa provoacă spectatorul să reflecteze asupra relațiilor invizibile ce definesc realitatea și experiența estetică.

Galerie Jecza: de la Timișoara la București, o punte între generații și tendințe artistice

Fondată în 2011 de Sorina Ianovici-Jecza și Andrei Petru Jecza în Timișoara, Galeria Jecza s-a concentrat inițial pe promovarea avangardei locale din anii ’60–’70, printre care se numără și Grupul Sigma, dar și pe susținerea generațiilor noi de artiști. Din 2018, sub conducerea lui Andrei Jecza, galeria a extins portofoliul în ceea ce privește artiștii reprezentați și colaborările instituționale, orientându-se spre expoziții cu un puternic fundament de cercetare și spre dialogul intergenerațional.

Deschiderea spațiului permanent din București consolidează ambițiile galeriei de a crea un pod cultural între Timișoara și capitală, dar și de a oferi o platformă activă pentru arta contemporană românească în context național și internațional.

Expoziția „Topologii fractale ale infinitului” – între 6 noiembrie 2025 și 11 ianuarie 2026

Expoziția deschisă la Scânteia+ va putea fi vizitată între 6 noiembrie 2025 și 11 ianuarie 2026. Evenimentul oferă vizitatorilor oportunitatea de a explora universurile artistice ale lui Constantin Flondor și Mirel Vieru, evidențiind conexiunile dintre trecutul avangardist și preocupările contemporane.

Un exemplu al activității recente a galeriei Jecza în București este și expoziția „New Tenant / Sunshine Noir” a artistului Marius Bercea, găzduită la începutul acestui an, o dovadă a angajamentului continuu pentru promovarea artei contemporane locale și internaționale.

Pentru mai multe detalii, puteți contacta:
Simona, simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.