Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fostul șef Eximbank și ministrul de finanțe achitați în România prin procedura extraordinară de prescripție

Redacția•06 noiembrie 2025
Fostul șef Eximbank și ministrul de finanțe achitați în România prin procedura extraordinară de prescripție

Pe scurt

Ionuț Costea, fostul șef al EximBank, și Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanțelor în România, au fost eliberați pe 5 noiembrie 2025, ca urmare a unei proceduri extraordinare de prescripție, conform deciziei publicate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Cei doi, condamnați în 2023 la șase, respectiv șapte ani de închisoare pentru luare de mită în valoare totală de 5,5 milioane de euro de la o companie străină implicată în reabilitarea căii ferate București–Constanța, au beneficiat de această decizie istorică a instanței supreme, condusă de Lia Savonea, care s-a bazat pe hotărârea Curții Constituționale nr. 50/2025 ce a permis acceptarea recursului extraordinar și anularea condamnărilor. Ionuț Costea, cumnatul fostului secretar general adjunct NATO Mircea Geoană, a fost inițial dat în urmărire internațională pentru neprezentarea la executarea pedepsei, fiind capturat în Turcia la începutul anului 2024, extrădat în România în iunie 2025 și încarcerat înainte de eliberare. Cu toate acestea, potrivit deciziei ICCJ, cei doi trebuie să plătească despăgubiri financiare semnificative: Costea are de rambursat 3,1 milioane lei (aprox. 600.000 euro) plus 1,9 milioane euro, iar Vlădescu 4 milioane lei (aprox. 800.000 euro), 65.000 euro și riscă confiscarea încă a 2,18 milioane euro. Acest caz, început în 2018 prin ancheta Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a fost unul dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție din sectorul transporturilor din România, iar eliberarea celor doi marchează practic încheierea unui capitol controversat ce viza mită și abuz în modernizarea infrastructurii feroviare naționale. Prin urmare, acest eveniment aduce o concluzie semnificativă în lupta anticorupție din țară, generând interes în mediul public și juridic și rămânând un punct focal pentru analiza mecanismelor judiciare și efectelor procedurilor extraordinare în sistemul românesc de justiție.

Fostul șef Eximbank și ministrul de finanțe achitați în România prin procedura extraordinară de prescripție

Fostul șef al EximBank și fostul ministru de finanțe, eliberați în România printr-o procedură extraordinară de prescriere

Pe 5 noiembrie 2025, Ionuț Costea, fostul conducător al EximBank, și Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanțelor, au fost eliberați din închisoare în urma aplicării unei proceduri extraordinare de prescriere, conform unui comunicat emis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) din România. Cei doi au fost condamnați în 2023 la pedepse privative de libertate de șase, respectiv șapte ani, pentru infracțiuni legate de luarea unui șpagă în valoare de 5,5 milioane de euro de la o companie străină implicată în reabilitarea căii ferate București–Constanța.

Decizia a fost pronunțată de ICCJ, prezidată la momentul respectiv de Lia Savonea, pe baza unei hotărâri a Curții Constituționale, nr. 50/2025, care a permis introducerea unei căi extraordinare de atac, ce a dus la anularea condamnărilor celor doi, relatează G4media.ro.

Ionuț Costea, cumnatul fostului secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost dat în urmărire internațională după ce nu s-a prezentat pentru a-și ispăși pedeapsa. Acesta a fost depistat în Turcia la începutul anului 2024, a fost extrădat în România în iunie 2025 și încarcerat ulterior.

Conform hotărârii Înaltei Curți, ambii foști demnitari sunt obligați să achite despăgubiri financiare către stat. Ionuț Costea trebuie să restituie 3,1 milioane lei (aproximativ 600.000 euro) și 1,9 milioane euro, în timp ce Sebastian Vlădescu are de plătit 4 milioane lei (echivalentul a 800.000 euro) și 65.000 de euro, plus riscă confiscarea a încă 2,18 milioane euro.

Dosarul de corupție a fost instrumentat încă din 2018 de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a acuzat cei doi că au primit mită în valoare totală de 5,5 milioane de euro de la un contractor străin implicat în modernizarea căii ferate dintre București și Constanța. Eliberarea lor pune punct unuia dintre cele mai mediatizate dosare de corupție din sectorul transporturilor din România.

Această decizie are un impact semnificativ asupra luptei anticorupție din țară, fiind privită cu interes de opinia publică și experți juridici, mai ales în contextul în care cazurile de corupție din infrastructură reprezintă o prioritate pentru autorități.

Sursă foto: Khwaneigq/Dreamstime.com
Redactat de: Iulian T. (iulian@romania-insider.com)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.