Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Fostul Președinte Ion Iliescu a Confiscat Revoluția din 1989 în România

Redacția23 decembrie 2025
Fostul Președinte Ion Iliescu a Confiscat Revoluția din 1989 în România

Pe scurt

Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu susține că Ion Iliescu, primul președinte post-comunist al României, și aliații săi au confiscat Revoluția din 1989, transformând ceea ce începuse ca o revoltă anti-comunistă într-o lovitură de stat militară. Într-un interviu amplu acordat Digi24, procurorul a dezvăluit concluziile rezultate în urma analizei a peste 3.000 de dosare, prin care l-a acuzat pe Iliescu, alături de Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al aviației militare Iosif Rus, de crime împotriva umanității. Deși Revoluția Română continuă să fie subiect de dispute aprinse, Pițu susține că protestele sincere împotriva dictaturii au fost deturnate de noile autorități care, pentru a-și legitima puterea, au creat un inamic fictiv – „teroriștii securiști” – care, potrivit spuselor lui Iliescu, erau civili periculoși ce puteau fi oriunde în orașele mari. Această manipulare a alimentat o psihoză colectivă, iar în perioada 22-30 decembrie 1989 armata a tras peste 12,6 milioane de gloanțe și mii de proiectile, ucigând mai mulți oameni după prinderea lui Ceaușescu decât în timpul regimului. Procurorul susține că regimul nou instalat avea legături puternice cu Moscova, Iliescu fiind influențat de serviciile sovietice, iar această dependență se extindea la cei mai mulți lideri ai noului regim. Astfel, revoluția adevărată a fost confiscată în favoarea unui grup politic-militar care a controlat România decembrie 1989, iar moștenirea acestui moment istoric rămâne controversată, Iliescu rămânând o figură influentă, dar disputată până la decesul său în 2025. Această examinare critică reflectă încă tensiunile istorice și politice ale României post-comuniste, subliniind importanța reevaluării adevărului revoluționar pentru o înțelegere clară a tranziției democratice.

Fostul Președinte Ion Iliescu a Confiscat Revoluția din 1989 în România

Fostul președinte Ion Iliescu a confiscat Revoluția din 1989, susține procurorul militar

Ion Iliescu, primul președinte post-decembrist al României, împreună cu aliații săi, ar fi confiscat Revoluția anticomunistă din 1989 și ar fi orchestrat o lovitură de stat militară, afirmă procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, cel care a semnat rechizitoriul în dosarul Revoluției din 1989.

Într-un interviu amplu, acordat postului Digi24 luni, 22 decembrie, cu ocazia comemorării Revoluției, procurorul a prezentat concluziile detaliate pe care le-a tras în urma analizării a peste 3.000 de dosare. Acestea au dus la punerea sub acuzare a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al aviației militare, pentru crime împotriva umanității.

Interpretări controversate ale Revoluției

Evenimentele din decembrie 1989 continuă să fie intens dezbătute în România. Există voci care susțin că elitele comuniste au pus la cale o lovitură de stat împotriva regimului Ceaușescu, folosindu-se de mulțimea revoltată, pentru a prelua și păstra puterea prin intermediul lui Iliescu. În contraste, alții afirmă că Revoluția a fost un fenomen autentic, cu participarea curajoasă a zeci de mii de români, peste 1.100 dintre ei pierzându-și viața în acele zile tulburi.

Procurorul Pițu aduce în discuție o altă perspectivă. El susține că manifestațiile anti-dictatoriale veritabile au fost preluate și transformate de forțele care au venit la putere. „Ion Iliescu a confiscat Revoluția. Responsabili sunt cei care au preluat puterea și care au construit un inamic pentru a-și legitima autoritatea”, a subliniat Pițu.

De ce ancheta continuă

Un aspect esențial care menține dosarul Revoluției deschis este numărul victimelor. În haosul creat după prinderea soților Ceaușescu, mai multe persoane au pierit față de perioada în care dictatorul mai avea oficial controlul. La 22 decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost capturați de soldați în Târgoviște, după ce încercaseră să scape din fața protestatarilor din București. „Nicolae Ceaușescu spera la o salvare de ultim moment până în momentul în care a fost adus în fața acelui zid unde a fost executat”, a amintit procurorul, referindu-se la execuția din Ajunul Crăciunului.

Regimul se găsea fără conducere stabilă în ziua de 22 decembrie, iar trei zile mai târziu dictatorul era mort. Cu toate acestea, violențele au continuat. Documente militare arată că armata României a tras între 22 și 30 decembrie peste 12,6 milioane de cartușe, alături de sute de proiectile și grenade, împotriva așa-numiților „teroriști”.

„Inamicul securist-terorist” – o manevră politică

Potrivit procurorului Pițu, acest consum masiv de muniție, care indică confruntarea cu un dușman activ, a fost generat de o adevărată psihoză securist-teroristă. Încă din seara zilei de 22 decembrie, conducerea politico-militară a emis numeroase comunicate, iar pe fondul acestora s-au dat ordine care aveau scopul să inventeze un inamic fictiv al națiunii – un „terorist securist” extrem de periculos și perfid.

Iliescu și camarazii săi ar fi creat această amenințare fictivă pentru a manipula armata și populația înarmată. „Soldații și mii de civili înarmați au ieșit să lupte împotriva teroriștilor, dar în realitate se confundau unii cu alții ca dușmani securist-teroriști. De exemplu, pe 23 decembrie, Ion Iliescu a ieșit la televizor și a anunțat că teroriștii arată ca noi, sunt îmbrăcați civil, sunt extrem de perfizi și împușcă de oriunde – practic, demarca pe toți cei din stradă în orașele mari. Confuzia a fost uriașă”, a explicat procurorul.

Revoluția devenită lovitură de stat

Concluzia lui Pițu este că, începând cu 22 decembrie, revoluția originală a fost deturnată într-o lovitură de stat militară care a adus beneficii politice și militare lui Ion Iliescu și cercului său apropiat. Noua conducere avea legături solide cu Moscova – Iliescu, care și-a făcut studiile în Uniunea Sovietică, a fost un agent al influenței sovietice, după cum susține procurorul.

„Din păcate, nu doar Iliescu era dependent de Moscova, ci aproape toți cei care au preluat puterea în decembrie ’89. Există dovezi clare ale colaborării lor cu serviciile secrete sovietice”, a mai adăugat Pițu.

O personalitate controversată a României postcomuniste

Ion Iliescu, primul președinte al României după căderea regimului comunist în decembrie 1989, a rămas una dintre cele mai influente și controversate figuri politice ale țării. El a murit în vara anului 2025, lăsând în urmă un trecut marcat de controverse legate de Revoluția care i-a adus puterea.


Radu Petrescu
radu@romania-insider.com

Foto: Contact2297 | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.