Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe se retrage din cursa pentru Primăria București și susține candidatul liberal

Redacția06 decembrie 2025
Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe se retrage din cursa pentru Primăria București și susține candidatul liberal

Pe scurt

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a decis să se retragă din cursa pentru Primăria Capitalei și a îndemnat alegătorii să susțină candidatul Partidului Național Liberal (PNL), primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 2 decembrie. Motivul retragerii sale îl reprezintă creșterea în sondaje a candidatei de extremă dreapta Anca Alexandrescu, pe care Gheorghe nu a numit-o direct, dar a avertizat că aceasta are legături cu PSD și riscă să devină primar, ceea ce ar însemna o pierdere a Bucureștiului ca bastion al democrației. Vlad Gheorghe a solicitat susținerea lui Ciprian Ciucu pentru a preveni victoria extremistă. La rândul său, Ciucu a mulțumit pentru sprijin și a subliniat că împărtășesc o viziune comună anti-birocrație și anti-corupție, bazată pe valori europene și democratice. Potrivit sondajelor recente, Daniel Băluță, primarul sectorului 4, conduce în topul preferințelor, urmat de Anca Alexandrescu și Ciprian Ciucu, care se află pe poziția a treia, în timp ce USR și-a pierdut terenul. Vlad Gheorghe a explicat anterior că fragmentarea voturilor riscă să favorizeze PSD sau AUR, și a făcut apel la unitate între partidele anti-extremiste. În ciuda retragerii, numele lui Gheorghe va rămâne pe buletinul de vot pentru alegerile ce vor avea loc pe 7 decembrie. Emil cu experiență juridică, Vlad Gheorghe a intrat în politică în 2015 prin USB, ulterior USR, din care s-a retras la începutul anului 2024, după un scandal intern, iar anul acesta a candidat ca independent pentru un nou mandat de europarlamentar, fără succes. Sprijinul primit de Ciprian Ciucu din partea formațiunilor Forta Dreptei și REPER confirmă o consolidare a candidaturii liberale înainte de scrutin, evidențiind o luptă acerbă pentru controlul capitalei, în contextul în care mullți alegători caută o variantă democratică solidă pentru a contracara influențele extremiste și partidele tradiționale.

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe se retrage din cursa pentru Primăria București și susține candidatul liberal

Vlad Gheorghe se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei și îl susține pe Ciprian Ciucu, candidatul PNL

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a anunțat marți, 2 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă ținută alături de Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și candidatul Partidului Național Liberal (PNL), că se retrage din competiția pentru funcția de primar general al Bucureștiului. În același timp, el i-a rugat pe alegători să-l susțină pe Ciucu la alegerile locale din 7 decembrie.

Motivul principal invocat de Gheorghe pentru această decizie a fost creșterea în sondaje a unui candidat extremist, pe care, deși nu l-a nominalizat în mod direct, a descris-o drept o persoană cu legături și trecut în Partidul Social Democrat (PSD). „Candidatul extremist, cu conexiuni în PSD, are șanse reale să devină primar al Capitalei. În acest moment, ceea ce trebuie să facem cu responsabilitate este să îl susținem pe Ciprian Ciucu, astfel încât Bucureștiul să rămână un bastion al democrației și să nu cadă în mâinile extremiștilor care gravitează în jurul PSD. Le cer tuturor celor care voiau să voteze pentru mine să-l sprijine pe Ciprian Ciucu,” a declarat Vlad Gheorghe, citat de Digi24.

Ciprian Ciucu a mulțumit pentru sprijinul primit, subliniind valorile comune pe care le împărtășesc: „Avem o viziune clară pentru acest oraș — împotriva birocrației, pentru eliminarea corupției și pentru o administrație eficientă. Ne unește angajamentul față de valorile europene și democratice.”

De asemenea, Ciucu a punctat pozițiile actuale în sondaje, conform datelor PNL: „Candidatul PSD este stabilizat pe locul trei, cel al USR pe locul patru fără perspective reale de creștere, iar campania lui este una negativă, divizivă.”

Anunțul lui Vlad Gheorghe apare la doar câteva zile înainte de alegerile locale din București din 7 decembrie, iar, chiar dacă și-a exprimat retragerea, numele său va rămâne pe buletinul de vot.

Săptămâna trecută, Ciprian Ciucu a primit de asemenea susținerea formațiunilor mici de centru-dreapta, precum Forța Dreptei, condusă de Ludovic Orban, fost premier, și a partidului reformist REPER.

La finalul lunii noiembrie, Vlad Gheorghe a făcut public un sondaj realizat de firma CIRA, care îl poziționa pe Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, pe primul loc cu 24%, urmat de Ciprian Ciucu cu 21% și de candidata extremistă Anca Alexandrescu cu 19%. Imediat după publicarea acestor date, fostul europarlamentar a făcut un apel către ceilalți competitori: „Dacă nu ne așezăm la aceeași masă, există riscul ca PSD sau AUR să preia controlul Capitalei. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom fi toți vinovați,” a scris Gheorghe pe pagina sa de Facebook.

Un sondaj mai recent, realizat de AtlasIntel la solicitarea HotNews și publicat luni, arată o ordine diferită în preferințele bucureștenilor: Daniel Băluță rămâne pe primul loc cu 23,3%, foarte aproape fiind Anca Alexandrescu cu 23,2% și Ciprian Ciucu pe locul trei cu 21,7%. Locul patru este ocupat de candidatul USR, Cătălin Drulă, cu 15,5%, iar Vlad Gheorghe înregistrează intenții de vot de doar 0,9%.

Vlad Gheorghe, în vârstă de 40 de ani, este avocat și absolvent al Facultății de Drept a Universității Româno-Americane din București (2004–2008). Deține și un master în Drept Fiscal, obținut la Universitatea din București (2016–2017, fără susținerea lucrării de disertație). A intrat în politică în 2015 ca voluntar în cadrul Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), care ulterior a devenit USR. Și-a dat demisia din USR la începutul anului 2024, ca urmare a unui scandal intern. În același an, a candidat pentru un nou mandat de europarlamentar ca independent, însă nu a reușit să strângă suficiente voturi.

Declarația sa de retragere din cursa pentru Primăria Bucureștiului marchează o schimbare importantă în peisajul politic al Capitalei înainte de scrutinul de pe 7 decembrie, cu scopul declarat de a evita o victorie a extremismului și a PSD-ului în fruntea orașului.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.