Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, rămâne sub control judiciar în dosarul propagandei legionare

Redacția•21 decembrie 2025
Fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, rămâne sub control judiciar în dosarul propagandei legionare

Pe scurt

Tribunalul București a respins definitiv pe 17 decembrie apelul fostului candidat la președinție, Călin Georgescu, menținând măsura controlului judiciar dispusă de Judecătoria Sector 1 într-un dosar în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Georgescu, populist de extremă dreaptă și câștigător surpriză al primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, se află sub control judiciar din februarie, fiind trimis în judecată pentru promovarea cultului criminalilor de război și răspândirea ideilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Procurorii susțin că între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Georgescu a făcut numeroase declarații publice – în interviuri, postări online și discursuri – prin care a glorificat ideologiile și personalitățile fasciste și legionare, precum Mareșalul Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război, și Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Gărzii de Fier. Conform rechizitoriului, acesta a promovat vederi extremiste ce includeau apelul la regenerare națională prin crearea unui „om nou” ancorat în misticismul ortodox, necesitatea unui lider autoritar charismatic și o glorificare istorică exagerată menit să prezinte România ca victimă a unor dușmani externi. Un eveniment-cheie invocat în dosar a fost protestul din 2 octombrie 2021, din Piața Universității, unde Georgescu a elogiat public pe Antonescu, imitându-i discursul și gesturile și executând salutul legionar fascist în fața mulțimii. De asemenea, în septembrie 2025, Georgescu a fost inculpat și pentru complicitate la fapte împotriva ordinii constituționale și răspândirea de informații false, alături de alte 21 de persoane, inclusiv liderul mercenar Horațiu Potra și fiul său. Această decizie a Tribunalului București confirmă astfel menținerea măsurilor restrictive împotriva fostului candidat, reflectând o atenție sporită a justiției române la cazurile de extremism politic și propagandă legionară.

Fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, rămâne sub control judiciar în dosarul propagandei legionare

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar în dosarul propagandei legionare

Tribunalul București a respins miercuri, 17 decembrie, apelul fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu, prin care acesta contesta decizia instanței inferioare de a-l menține sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat de promovarea ideologiei legionare. Hotărârea este definitivă, informează Digi24.

Tribunalul a confirmat astfel sentința pronunțată pe 12 decembrie de Judecătoria Sectorului 1 București. Georgescu, un populist de dreapta care a surprins opinia publică câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, care ulterior au fost anulate, se află sub control judiciar din luna februarie, ca urmare a unui dosar penal aflat în curs. Acesta a fost trimis în judecată pentru promovarea cultului criminalilor de război și pentru difuzarea de idei fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.

Procurorii susțin că, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Georgescu a făcut în mod repetat declarații publice – prin interviuri, postări online și discursuri – prin care a glorificat ideologiile și figurile fasciste și legionare, printre care și Mareșalul Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război, dar și pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Gărzii de Fier, organizație fascistă românească.

Potrivit rechizitoriului, Călin Georgescu a promovat o sumedenie de viziuni extremiste, printre care ideea unei regenerări naționale prin „noul om” fundamentat pe un creștinism ortodox mistic, nevoia unui conducător autoritar carismatic care să ghideze această transformare, dar și utilizarea excesivă a glorificării istorice pentru a proiecta România drept victimă a unor dușmani străini presupusi. Viziunile sale au fost marcate de un ultranaționalism puternic ancorat în mitologii religioase.

Un episod-cheie menționat în dosar a avut loc pe 2 octombrie 2021, în timpul unui protest desfășurat în Piața Universității din București împotriva restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Atunci, Georgescu l-a elogiat public pe Ion Antonescu, a mimat discursul și gesturile sale, realizând faimoasa „salutare legionară” în fața mulțimii.

Dosarul a trecut săptămâna trecută de etapa camerei preliminare, însă decizia de menținere a controlului judiciar emisă de Judecătoria Sectorului 1 nu era definitivă până la pronunțarea Tribunalului București de miercuri, conform Digi24.

În luna septembrie 2025, Călin Georgescu a fost, de asemenea, trimis în judecată pentru presupusa complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru răspândirea de informații false. În același caz, au fost inculpate și alte 21 de persoane, printre care liderul mercenar Horațiu Potra și fiul său.

Această situație judiciară complicată marchează continuarea unui proces delicat în care sunt examinate atât răspândirea unor idei extremiste, cât și încercările de destabilizare a ordinii constituționale din România.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Inquam Photos/George Călin

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.