Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Fostă navă minieră a Marinei Regale ajunge în Portul Constanța pentru a se alătura flotei românești

Redacția04 noiembrie 2025
Fostă navă minieră a Marinei Regale ajunge în Portul Constanța pentru a se alătura flotei românești

Pe scurt

Un fost dragor de mine al Royal Navy a ajuns pe 3 noiembrie în Portul Constanța, după o călătorie de 41 de zile din Regatul Unit ce a acoperit peste 4.200 de mile marine, pentru a se alătura Forțelor Navale Române. Nava, redenumită M271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, este al doilea dragor de mine livrat României printr-un acord guvernamental cu Marea Britanie și a intrat oficial în serviciu pe 4 august, fiind comandată de Căpitan-comandor Mădălina Drăgan-Ghigalău și având un echipaj de 40 de membri. Anterior cunoscută ca HMS Pembroke, această navă din clasa Sandown este interoperabilă cu structurile NATO și este special concepută pentru operațiuni de contramăsuri împotriva minelor navale, având un deplasament de 600 tone, o lungime de 52,7 metri, o lățime de 10,5 metri și o pescaj de 2,4 metri. Dotată cu tehnologii speciale pentru detectarea și neutralizarea minelor marine, noua navă întărește Divizia 146 de Contramăsuri împotriva Minelor a Marinei Române și îmbunătățește capacitatea acesteia de a proteja căile maritime și infrastructurile critice din Marea Neagră. Aceasta reprezintă a doua navă de acest tip preluată din Regatul Unit de România, după M270 Sublocotenent Ion Ghiculescu, fostul HMS Blyth, livrat în septembrie 2023, ceea ce demonstrează angajamentul continuu al României pentru consolidarea flotei sale navale și a securității maritime în regiune.

Fostă navă minieră a Marinei Regale ajunge în Portul Constanța pentru a se alătura flotei românești

Luni, 3 noiembrie, un dragor de mine cu origini în Royal Navy a ajuns în Portul Constanța, după o călătorie maritimă de 41 de zile și peste 4.200 de mile nautice parcurse din Regatul Unit. Acest vas modernizat urmează să întărească capacitățile Forțelor Navale Române în misiunile de asigurare a securității maritime.

Noul membru al flotei românești: M271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”

Vasul a fost redenumit M271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” și reprezintă al doilea dragor de mine preluat de România în cadrul unui acord guvernamental bilateral cu Marea Britanie. Navă a intrat oficial în serviciul Forțelor Navale Române pe 4 august și este operată de un echipaj format din 40 de persoane, comandat de căpitan-comandorul Mădălina Drăgan-Ghigalău, conform anunțului oficial.

Anterior, nava a fost cunoscută sub numele HMS Pembroke și face parte din clasa Sandown, o serie de dragori de mine special concepuți pentru operațiuni de detectare și neutralizare a minelor marine. Acest tip de dragor este complet interoperabil cu structurile NATO, fiind astfel un atu important pentru flota română în contextul cooperării internaționale.

Specificații tehnice și capacități

M271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” dispune de o deplasare de 600 de tone și are dimensiunile de 52,7 metri în lungime și 10,5 metri în lățime, având o pescaj de 2,4 metri. Nava este echipată cu sisteme specializate de ultimă generație pentru detectarea și dezamorsarea minelor marine, ceea ce o face esențială pentru protejarea coridoarelor maritime vitale și a infrastructurii critice din Marea Neagră.

Adăugarea acestui dragor întărește Divizia 146 de Contra-Mine a Flotei Române, crescând eficiența și capacitatea Forțelor Navale de a face față eventualelor pericole subacvatice.

Continuarea cooperării cu Marea Britanie

Acesta este al doilea dragor de mine britanic transfetat României în ultimele luni, după ce în septembrie 2023 a fost livrat HMS Blyth, redenumit M270 Sublocotenent Ion Ghiculescu. Acest transfer reprezintă un pas important în modernizarea flotei navale române și o dovadă clară a valorii colaborării militare în cadrul relațiilor bilaterale dintre România și Regatul Unit.

Prezența unor astfel de nave în dotarea Forțelor Navale Române contribuie semnificativ la consolidarea securității regionale și la asigurarea unui climat stabil în zona Mării Negre, o regiune strategică de interes atât pentru NATO, cât și pentru țara noastră.


Pentru mai multe detalii și imagini actualizate, puteți urmări pagina oficială a Forțelor Navale Române pe Facebook, sursa foto a acestei știri.


Articol realizat de Irina Marica pentru Romania Insider
irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.