Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fosta ministră a Justiției Rodica Stănoiu exhumată de procurorii români

Redacția•15 decembrie 2025
Fosta ministră a Justiției Rodica Stănoiu exhumată de procurorii români

Pe scurt

Corpul fostei ministru al Justiției Rodica Stănoiu a fost exhumat luni, 15 decembrie, de procurorii din România, după deschiderea unui dosar de moarte suspectă privind decesul său, petrecut pe 3 decembrie la vârsta de 86 de ani, conform Digi24. Procurorii Tribunalului Ilfov investighează posibilitatea ca fosta ministră, care a făcut parte din guvernul Adrian Năstase, să fi murit din cauza unei neglijențe grave, având în vedere că, cu câteva zile înainte de deces, aceasta a fost internată la Spitalul „Alexandru Obregia” din București cu urme de lovituri pe corp, însă a fost externată la cererea partenerului său. S-a constatat existența unor indicii de violență asupra corpului și aspecte suspecte legate de viața personală a victimei în ultima perioadă, ceea ce a impus investigarea amănunțită a ultimelor zile din viața Rodicăi Stănoiu. Procurorii au cerut acces la dosarele medicale de la spitalele Floreasca și Obregia și urmează să desfășoare audieri pentru a stabili cu exactitate circumstanțele morții. Ancheta continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, iar exhumarea s-a făcut la Cimitirul Izvorul Nou din București. Anunțul legat de deces a fost făcut de fostul premier și lider PSD, Adrian Năstase, care a subliniat contribuțiile importante ale Rodicăi Stănoiu la reformele din domeniul justiției, descriind-o ca pe o veche prietenă și colegă. Această anchetă sporește interesul public și mediatic în jurul circumstanțelor controversate ale morții unei figurii marcante a justiției românești, fiind un subiect crucial pentru transparența și responsabilitatea din sistemul judiciar.

Fosta ministră a Justiției Rodica Stănoiu exhumată de procurorii români

Fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu, exhumată de procurorii români

Corpul fostului ministru al Justiției din România, Rodica Stănoiu, a fost exhumat luni, 15 decembrie, ca urmare a deschiderii unui dosar penal pentru moarte suspectă, potrivit unei informări Digi24. Ancheta este în curs, iar procurorii investighează ipoteza că decesul fostei ministre ar fi survenit din cauza unor neglijențe.

Rodica Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în guvernul condus de Adrian Năstase, a decedat pe 3 decembrie, la vârsta de 86 de ani. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov au demarat o anchetă privind moartea sa, după ce au aflat că, cu doar câteva zile înainte de a muri, Stănoiu fusese internată la Spitalul „Alexandru Obregia” din București, unde au fost observate urme de lovituri pe corpul său. De asemenea, ea a fost externată la cererea partenerului său.

Potrivit declarațiilor procurorilor, citate de Digi24, „mai multe probe administrate au evidențiat necesitatea unor investigații amănunțite legate de ultimele momente ale vieții doamnei Stănoiu Rodica.” Ancheta ține cont, totodată, de „urmele unor acte de violență asupra corpului victimei și de aspecte legate de viața personală a acesteia în ultima perioadă.”

Pentru a clarifica circumstanțele decesului, procurorul de caz a dispus exhumarea trupului neînsuflețit al Rodicăi Stănoiu, de la Cimitirul Izvorul Nou din București. Mai mult, autoritățile au solicitat toate documentele medicale aferente îngrijirilor primite de fostul ministru atât la Spitalul Floreasca, cât și la Spitalul Obregia.

De asemenea, în cadrul anchetei se vor desfășura audieri pentru a stabili cu exactitate cauzele și condițiile în care a survenit moartea. Această anchetă se va desfășura sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, care va continua cercetările cu maximă atenție.

Anunțul decesului Rodicăi Stănoiu a fost făcut public de fostul premier și lider PSD, Adrian Năstase, pe blogul său personal. Acesta a descris-o drept „o veche prietenă și colegă,” subliniind contribuția semnificativă pe care ea a avut-o în procesul de reformă a sistemului judiciar din România.

Moartea Rodicăi Stănoiu deschide astfel un nou capitol cu semne de întrebare în viața publică românească, iar ancheta procurorilor este așteptată să ofere răspunsuri clare privind ultimele zile ale fostei ministroare.

Foto: Inquam Photos | George Călin
redacție@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.