Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fost șef al Gărzii de Mediu susține că i s-a oferit mită de 10 milioane euro pentru a media un contract de apărare

Redacția•11 noiembrie 2025
Fost șef al Gărzii de Mediu susține că i s-a oferit mită de 10 milioane euro pentru a media un contract de apărare

Pe scurt

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu din România, a dezvăluit într-un interviu pentru Europa FM că i s-a oferit o mită de 10 milioane de euro pentru a media un contract cu tentă de apărare. Conform declarațiilor sale, oferta a venit din partea fostului senator PSD, Marius Isăilă, care i-a cerut să-și folosească relațiile pentru a influența ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu (USR), în vederea obținerii unor contracte militare. Planul presupunea aducerea unor echipamente militare de tip sovietic în România, revopsirea acestora și ulterior exportul către Ucraina. Berceanu a precizat că în schemă erau implicați și „actori statali”, dar a refuzat să ofere detalii, invocând multiple instituții care cercetează cazul pentru aflarea adevărului. Fostul șef al Gărzii de Mediu a raportat tentativa de mituire Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a acceptat să coopereze cu procurorii, folosind dispozitive de înregistrare în întâlnirile cu Isăilă. DNA a demarat o anchetă în acest caz, însă până în prezent Ministerul Apărării și Marius Isăilă nu au oferit un punct de vedere oficial. Această situație evidențiază riscurile corupției în contractele de apărare din România și atenționează asupra necesității unei transparențe sporite în gestionarea achizițiilor militare, cu impact direct asupra securității naționale și integrității instituțiilor statului.

Fost șef al Gărzii de Mediu susține că i s-a oferit mită de 10 milioane euro pentru a media un contract de apărare

Fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, susține că i s-a oferit o mită de 10 milioane de euro pentru a facilita un contract de apărare

Octavian Berceanu, fostul conducător al Gărzii Naționale de Mediu din România, a dezvăluit într-un interviu pentru Europa FM că i s-a propus o mită în valoare de 10 milioane de euro pentru a interveni într-o afacere comercială legată de domeniul apărării. Potrivit spuselor sale, această ofertă i-ar fi fost făcută de fostul senator PSD Marius Isăilă, care ar fi solicitat implicarea sa pentru a influența deciziile ministrului Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu (USR), în vederea obținerii unor contracte de achiziții militare.

Detalii despre presupusa schemă

Berceanu a explicat că planul prevede introducerea pe teritoriul României a unor echipamente militare de tip sovietic, care urmau să fie recondiționate prin vopsire, iar apoi exportate către Ucraina. „Isăilă mi-a cerut să fac tot posibilul ca tranzacția să fie finalizată”, a afirmat Berceanu, subliniind că în acest demers ar fi fost implicați și „actori din stat”, deși nu a oferit alte amănunte, argumentând că „există numeroase instituții care dorește să afle adevărul”.

Reacția fostului șef al Gărzii de Mediu și demersurile anticorupție

Pentru că a considerat această ofertă ca fiind ilegală, Berceanu a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) și a acceptat să coopereze cu procurorii în anchetă. În cadrul întâlnirilor cu Marius Isăilă, fostul șef al Gărzii de Mediu a folosit echipamente de înregistrare, pentru a documenta discuțiile.

Ulterior, DNA a deschis o anchetă oficială privind acest caz, însă nici Ministerul Apărării, nici Marius Isăilă nu au făcut până acum declarații publice referitoare la acuzațiile aduse.

Context și implicații

Aceste dezvăluiri vin într-un moment sensibil, în contextul conflictului din Ucraina, când sistemele de apărare și echipamentele militare capătă o importanță strategică majoră. Transferul unor echipamente sovietice către Ucraina, prin intermediul României, ar putea avea implicații complexe din punct de vedere politic și legitim.

Faptul că o sumă atât de mare – 10 milioane de euro – a fost propusă ca mită pentru influențarea unui director în vederea semnării unor contracte militare ridică semne de întrebare asupra modului în care se derulează astfel de tranzacții în România și asupra integrității unor actori implicați la nivel înalt.

Către transparență și justiție

Investigarea acestui caz de către DNA reflectă o mobilizare a instituțiilor anticorupție pentru a clarifica și a sancționa eventualele fapte ilegale, iar colaborarea lui Berceanu ca martor și participant activ în anchetă oferă o șansă de elucidare a modului în care au fost initiate și gestionate aceste propuneri de corupție.

Pe măsură ce ancheta avansează, publicul și opinia publică așteaptă răspunsuri clare, în contextul în care transparența și responsabilitatea în administrarea fondurilor și a contractelor militare sunt esențiale pentru credibilitatea statului român și siguranța națională.

Foto: Leonid Yastremskiy / Dreamstime
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.