Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fost ministru social-democrat al Transporturilor reţinut în dosar de complicitate la mită în România

Redacția•21 decembrie 2025
Fost ministru social-democrat al Transporturilor reţinut în dosar de complicitate la mită în România

Pe scurt

Fostul ministru al transporturilor din partea Partidului Social Democrat (PSD), Răzvan Cuc, a fost reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sub suspiciunea de complicitate la luare de mită, anunț făcut marți, 16 decembrie. Cuc, care a ocupat această funcție în guvernele conduse de Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, a fost reținut în urma unor percheziții desfășurate în București și județul Ilfov, într-un dosar ce vizează fapte presupuse a fi săvârșite în acest an. Conform informațiilor DNA, procurorii au efectuat percheziții la domiciliile lui Răzvan Cuc și ale unui om de afaceri, Cătălin Bușe, al cărui firmă avea un contract cu Registrul Auto Român (RAR). Ancheta se concentrează asupra unei tentative de mituire a directorului RAR, Mihai Alecu, instituție publică responsabilă de înmatricularea vehiculelor și supravegherea tehnică. DNA susține că fostul ministru a facilitat relația dintre omul de afaceri și directorul RAR, documentând trei întâlniri între cei doi în perioada septembrie-noiembrie 2025, în care s-ar fi discutat modalități de a asigura condiții favorabile pentru compania lui Bușe. Mai exact, Cuc i-ar fi promis directorului RAR un procent de 6% din valoarea unui contract-cadru de 23 de milioane de lei, ceea ce ar însemna peste 1,3 milioane de lei, pentru ca societatea respectivă să continue contractul de mentenanță a echipamentelor de inspecție tehnică auto. DNA precizează că ancheta este în curs, urmând să fie dispuse noi măsuri procedurale, iar conform legislației române, toți suspecții beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie judecătorească definitivă. Acest caz amplu evidențiază provocările luptei anticorupție din România, implicând un fost ministru important și accentuând importanța transparenței și responsabilității în gestionarea contractelor publice.

Fost ministru social-democrat al Transporturilor reţinut în dosar de complicitate la mită în România

Fost ministru PSD al Transporturilor, Răzvan Cuc, reținut în dosarul unei anchete privind complicitatea la luare de mită în România

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus marți, 16 decembrie, reținerea fostului ministru al Transporturilor din partea Partidului Social Democrat (PSD), Răzvan Cuc. Acesta este suspectat de complicitate la luare de mită, în urma unor investigații care vizează fapte săvârșite în anul acesta, a anunțat DNA într-un comunicat oficial.

Răzvan Cuc, care a deținut portofoliul Transporturilor în guvernele conduse de Sorin Grindeanu (actualul lider al PSD) și Mihai Tudose, a fost reținut în urma perchezițiilor desfășurate în București și județul Ilfov. Ancheta se concentrează pe presupuse fapte de corupție legate de un contract în domeniul inspecției tehnice a vehiculelor.

Potrivit surselor DNA, atentă la detalii și citată de Hotnews.ro, procurorii au efectuat percheziții la domiciliile lui Răzvan Cuc și ale unui om de afaceri în cadrul unui dosar ce vizează acte de dare și complicitate la luare de mită. Ancheta este centrată pe o tentativă de mituire a directorului Registrului Auto Român (RAR), instituția publică responsabilă cu înregistrarea și supravegherea tehnică a vehiculelor în România.

DNA susține că fostul ministru ar fi acționat ca intermediar între omul de afaceri și directorul RAR, Mihai Alecu, în încercarea de a facilita obținerea unor favoruri comerciale. Omul de afaceri implicat în acest caz este identificat ca fiind Cătălin Bușe, a cărui firmă era în relații contractuale cu RAR.

Anchetatorii au documentat trei întâlniri între Răzvan Cuc și Mihai Alecu, desfășurate în perioada septembrie - noiembrie 2025. În cadrul acestor discuții, Cuc ar fi mediat negocieri menite să asigure condiții avantajoase pentru societatea patronată de Bușe.

Mai exact, DNA afirmă că fostul ministru ar fi promis directorului RAR o mită echivalentă cu 6% din valoarea totală a unui contract-cadru de aproximativ 23 de milioane de lei. Această sumă ar depăși 1,3 milioane de lei, reprezentând un comision pentru favorizarea păstrării și reînnoirii contractului ce implica mentenanța echipamentelor de inspecție tehnică pentru vehicule.

Acest contract și plățile aferente erau esențiale pentru funcționarea serviciilor RAR și pentru continuarea relației comerciale dintre instituție și firma administrată de Cătălin Bușe. DNA susține că sumele promise urmăreau garantarea unor condiții contractuale favorabile, prin intermediul unor practici ilegale.

Direcția Națională Anticorupție a precizat că ancheta este în curs, urmând să se desfășoare noi acte procedurale pe măsură ce dosarul evoluează. În conformitate cu prevederile legale din România, persoanele suspectate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanță.

Această investigație aduce în atenția publică noi detalii privind modul în care corupția poate afecta funcționarea instituțiilor publice și contractele guvernamentale, subliniind importanța continuării luptei anticorupție în România.

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
Contact editorial: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.