Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Fondul Proprietatea propune o ofertă publică inițială de 500 milioane EUR la Aeroporturile București pentru finanțarea unui nou terminal

Redacția25 noiembrie 2025
Fondul Proprietatea propune o ofertă publică inițială de 500 milioane EUR la Aeroporturile București pentru finanțarea unui nou terminal

Pe scurt

Fondul Proprietatea, acționar minoritar cu 20% la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), a propus lansarea unei oferte publice inițiale (IPO) pe Bursa de Valori București (BVB), prin emiterea unui număr de acțiuni egal cu jumătate din cele existente în prezent, pentru a finanța construcția unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă. Această operațiune, care ar păstra poziția majoritară a statului, ar putea aduce estimativ 500 de milioane de euro pentru investiții în infrastructura aeroportuară, un pas considerat esențial pentru dezvoltarea pieței de capital românești și modernizarea facilităților aeroportuare. Franklin Templeton International Services, administratorul unic al Fondului, susține că această listare ar reprezenta o sursă vitală de finanțare pentru un proiect urgent necesar pe plan local. Pentru succesul operațiunii, Fondul Proprietatea subliniază necesitatea consolidării guvernanței corporative a CNAB și pregătirea etapelor preliminare, inclusiv angajarea unui auditor financiar cu experiență în tranzacții financiare de pe piața de capital. Astfel, IPO-ul propus deschide calea pentru o dezvoltare strategică a Aeroportului Henri Coandă, contribuind la modernizarea infrastructurii și stimularea pieței financiare din România.

Fondul Proprietatea propune o ofertă publică inițială de 500 milioane EUR la Aeroporturile București pentru finanțarea unui nou terminal

Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar cu o participație de 20% în Compania Aeroporturi București (CAB), a înaintat propunerea ca societatea să efectueze o ofertă publică inițială (IPO) la Bursa de Valori București (BVB), prin care să fie emise acțiuni în număr egal cu jumătate din cele existente în prezent. Scopul acestei operațiuni este atragerea de fonduri pentru construirea unui nou terminal pe aeroportul internațional Henri Coandă, una dintre cele mai stringente nevoi ale infrastructurii aeroportuare din România.

O finanțare de circa 500 milioane euro păstrând controlul statului

Fondul Proprietatea subliniază că această emisiune de acțiuni va genera aproximativ 500 de milioane de euro, resurse financiare pe care compania le-ar putea utiliza pentru investiții majore, fără ca poziția majoritară a statului să fie afectată. Astfel, statul va menține controlul asupra companiei, iar CAB va dispune de capital necesar pentru modernizarea și extinderea infrastructurii aeroportuare.

Această inițiativă urmărește să contribuie la dezvoltarea atât a pieței de capital românești, cât și la ameliorarea condițiilor de trafic aerian din zona capitalei, un proiect de importanță strategică anunță Ziarul Financiar. Practic, listarea companiei la BVB ar putea reprezenta un moment de referință în dinamizarea pieței financiare locale și totodată o soluție reală pentru nevoile urgente ale aeroportului Henri Coandă.

Sprijinul Fondului Proprietatea și recomandările Franklin Templeton

Pe data de 24 noiembrie, Fondul Proprietatea a reafirmat sprijinul său pentru listarea Companiei Aeroporturi București pe Bursa de Valori București. Franklin Templeton International Services, administrator unic al FP, consideră această mișcare ca o sursă esențială de finanțare care poate susține ridicarea noului terminal.

Conform opiniei administratorului, România are nevoie urgentă de această investiție pentru a ține pasul cu cererea tot mai mare de trafic aerian în regiune și pentru a asigura condiții corespunzătoare la cel mai important aeroport din țară.

Consolidarea guvernanței corporative – o condiție prealabilă

Fondul Proprietatea atrage atenția asupra necesității întăririi guvernanței corporative în cadrul Companiei Aeroporturi București înaintea demarării IPO-ului. Printre pașii necesari menționați se numără și angajarea unui auditor financiar cu experiență relevantă în tranzacții pe piețele de capital, care să asigure transparența și corectitudinea procesului.

Această pregătire riguroasă este esențială pentru a câștiga încrederea investitorilor și pentru a asigura un parcurs eficient și profesionist al listării, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale.

Impactul așteptat pentru piața de capital și aeroporturi

Realizarea acestei oferte publice inițiale ar putea marca un pas important pentru dezvoltarea pieței de capital din România, oferind investitorilor locali și internaționali oportunitatea de a participa în structura unei companii strategice. În același timp, fondurile atrase vor contribui la modernizarea echipamentelor și facilităților aeroportuare, ceea ce va avea un impact direct asupra calității serviciilor și capacității de procesare a pasagerilor.

Cu un trafic aerian în creștere constantă, un nou terminal la Henri Coandă devine o necesitate stringentă, iar finanțarea printr-un IPO este o soluție viabilă care poate asigura continuitatea dezvoltării infrastructurii în condiții de transparență și responsabilitate financiară.


Prin urmare, propunerea Fondului Proprietatea de a lansa un IPO de circa 500 de milioane de euro pentru Compania Aeroporturi București reprezintă un pas strategic esențial. Este un demers care vizează atât interesul public, în menținerea controlului statului, cât și nevoia stringentă de modernizare a aeroportului principal al țării, oferind totodată un nou impuls pentru piața de capital românească.

Foto: Ukrphoto/Dreamstime.com
julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.