Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fond susținut de sectorul privat pentru sprijinirea organizațiilor culturale din România, începând de anul viitor

Redacția•11 decembrie 2025
Fond susținut de sectorul privat pentru sprijinirea organizațiilor culturale din România, începând de anul viitor

Pe scurt

Fondul 'Cultura Face Bine' reprezintă un mecanism național de finanțare destinat susținerii organizațiilor culturale din România, sprijinit prin fonduri din sectorul privat și care va demara în 2026 pentru a susține inițiative culturale de la baza societății cu impact dovedit în comunitățile lor. Acest fond, coordonat de Centrul Cultural Clujean, o ONG care reunește 150 de instituții și organizații culturale, oferă micro-granturi de 2.000 de euro, acces la evenimente, suport de comunicare și oportunități de networking, pentru proiecte din arte vizuale, muzică, teatru, patrimoniu, literatură, film, design, noi media și activări culturale comunitare, cu scopul de a facilita accesul rapid și fără birocrație la finanțare, inclusiv pentru cheltuieli operaționale ale organizațiilor culturale. Inițiativa aduce împreună companii din sectorul privat – care contribuie cu câte 2.500 euro anual – și organizații culturale pentru o colaborare consolidată și impact colectiv mai puternic, fiind susținută de membri de marcă precum Institutul Cultural Român, Festivalul Internațional de Film Transilvania și Banca Transilvania, iar procesul de selecție va ține cont de relevanță, fezabilitate și potențialul de impact al proiectelor propuse. Termenul limită pentru înscrierea cererilor de finanțare este 1 februarie 2026, iar rezultatele vor fi anunțate pe 1 martie, ceea ce oferă un cadru inovator și solidar pentru dezvoltarea sectorului cultural românesc printr-o platformă de colaborare între mediul de afaceri și cel cultural, ce promite să devină un pilon esențial în susținerea culturii locale din România.

Fond susținut de sectorul privat pentru sprijinirea organizațiilor culturale din România, începând de anul viitor

Fond susținut de sectorul privat pentru sprijinirea organizațiilor culturale din România începând cu anul viitor

Începând cu anul 2026, organizațiile culturale locale din România vor putea beneficia de un nou mecanism financiar național dedicat proiectelor culturale, denumit Cultura Face Bine (CFB). Acest fond este susținut prin finanțare privată și are ca scop principal sprijinirea inițiativelor culturale la nivel comunitar care au demonstrat un impact real și au nevoie de resurse pentru a continua, dezvolta sau transforma activitățile pe care le desfășoară.

Un mecanism creat prin colaborarea dintre mediul de afaceri și sectorul cultural

Fondul Cultura Face Bine a fost conceput în urma colaborării între organizațiile culturale și companiile afiliate acestui program, care își doresc o colaborare mai strânsă între mediul de afaceri și sectorul cultural din România pentru a spori impactul colectiv. Programul este coordonat de Asociația Centrul Cultural Clujean, o organizație neguvernamentală ce reunește peste 150 de instituții și organizații culturale ce implementează proiecte importante și gestionează strategia culturală a orașului Cluj-Napoca.

În prezent, companiile care fac parte din Cultura Face Bine contribuie anual cu câte 2.500 de euro în fond. Orice companie interesată în susținerea culturii poate adera la proiect și astfel poate sprijini dezvoltarea ulterioară a fondului, au precizat inițiatorii.

Desfășurarea pilotului din 2026 – microgranturi și oportunități unice

Pentru ediția pilot din 2026 a acestui mecanism de finanțare, organizațiile culturale afiliate vor propune proiectele ce pot accesa microgranturi de câte 2.000 de euro, în funcție de bugetul disponibil la data selecției. Pe lângă sprijinul financiar, beneficiarii vor avea acces și la evenimente Cultura Face Bine, suport în comunicare și alte posibilități de networking. Sunt eligibile proiecte din domeniile artelor vizuale, muzicii, teatrului, patrimoniului, literaturii, filmului, designului, noilor media, precum și activări culturale comunitare sau proiecte interdisciplinare.

Selecția proiectelor va fi realizată de un secretariat tehnic, cu sprijinul unei comisii de board, care va analiza relevanța, fezabilitatea și potențialul de impact al fiecărei propuneri.

O echipă de top în spatele fondului

Consiliul de administrație al Cultura Face Bine este format din personalități marcante din domeniul cultural și de afaceri: Sergiu Mircea, director executiv marketing și comunicare la Banca Transilvania; Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român (ICR); Gilda Lazăr, director de comunicare al Festivalului George Enescu; și Dana Pîrțoc, director executiv al Asociației Relații Comunitare.

Rapiditate și transparență în accesarea finanțărilor

La lansarea fondului, Ștefan Teișanu, directorul executiv al Centrului Cultural Clujean, a subliniat că unul dintre obiectivele principale este facilitarea accesului la finanțare într-un mod rapid și fără birocrație. Spre deosebire de majoritatea mecanismelor finanțate public, sprijinul financiar poate fi folosit inclusiv pentru cheltuieli operaționale și nu doar pentru cele programatice.

„Pentru a construi acest fond, am creat, alături de colegi din organizații culturale din întreaga țară, un demers numit Cultura Face Bine – o platformă care aduce împreună sectoarele de business și cultură la evenimente de dezbatere și networking organizate în București, Cluj și, începând din 2026, și în Timișoara și Iași. Aceste întâlniri creează un cadru permanent pentru dialog, astfel încât mediul de afaceri și cultura să se cunoască mai bine și să poată construi colaborări durabile”, a explicat Teișanu.

Ediția pilot va servi și ca test pentru ajustarea mecanismului și definirea regulilor de guvernanță ale programului.

Solidaritate și comunitate prin sprijin cultural

Liviu Jicman, președintele ICR, a evidențiat că implicarea instituției reflectă convingerea că solidaritatea este mai necesară ca oricând în vremuri dificile. „Întâlnirea dintre mediul de afaceri și cel cultural simbolizează mai mult decât un simplu mecanism de finanțare – reprezintă o conectare mai profundă cu comunitatea.”

Membri fondatori și calendarul înscrierilor

Primii membri afiliați ai Cultura Face Bine sunt Institutul Cultural Român (ICR), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), The Institute (Romanian Design Week), Fapte (Jazz in the Park), alături de companii precum Arobs, Cărturești, DeLonghi, Komiti, MHP - A Porsche Company, PPC, și Wincon, alături de inițiatori precum Centrul Cultural Clujean și Banca Transilvania.

Organizațiile culturale interesate sunt invitate să depună cererile de finanțare până la data de 1 februarie 2026. Proiectele selectate vor fi anunțate pe 1 martie 2026. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul oficial Cultura Face Bine.

Imagine: de la stânga la dreapta – Gilda Lazăr, Liviu Jicman și Ștefan Teișanu, în cadrul evenimentului de lansare a fondului (sursă: ICR)

Pentru întrebări și detalii suplimentare: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.