Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

FMI conturează noi măsuri pentru planul de consolidare fiscală al României în cadrul Consultărilor Articolului IV

Redacția•17 noiembrie 2025
FMI conturează noi măsuri pentru planul de consolidare fiscală al României în cadrul Consultărilor Articolului IV

Pe scurt

Fondul Monetar Internațional (FMI), în cadrul Consultărilor anuale Articol IV cu România, a estimat că deficitul bugetar al guvernului general ar putea scădea la 5,8% din PIB în 2026 și a propus pași suplimentari pentru consolidarea fiscală. Planul FMI se concentrează în principal pe impozitarea veniturilor personale, care ar putea genera venituri suplimentare de 0,9% din PIB până în 2030, contribuind la o consolidare fiscală totală de 2,3% din PIB în perioada 2027-2030. Fondul recomandă ca această consolidare să se realizeze predominant prin creșterea veniturilor (+1,8% din PIB) și doar marginal prin reducerea cheltuielilor (+0,5% din PIB). România trebuie să prezinte Comisiei Europene o versiune revizuită a Planului de Consolidare Fiscală pe Termen Mediu (MTFCP) după ce planul anterior, aprobat în ianuarie 2025, a devenit depășit din cauza derapajului fiscal major din 2024-2025. FMI sugerează introducerea unui impozit pe venit progresiv, cu mai multe praguri, pentru a crește veniturile și a îmbunătăți echitatea fiscală, propunând totodată compensarea impactului creșterii impozitului prin reducerea contribuției la sănătate și prin facilități precum deduceri mai generoase sau beneficii pentru angajați, protejând astfel veniturile mici prin creșterea transferurilor sociale acordate în funcție de venituri. Fondul apreciază eliminarea scutirilor sectoriale de impozit pe venit în construcții, agricultură și IT în 2025, dar recomandă și eliminarea altor scutiri rămase, inclusiv cele pentru pensionari, care încă reprezintă 0,6% din PIB. În plus, consolidarea fiscală ar putea fi susținută prin majorarea accizelor și stabilirea unei traiectorii predictibile pentru taxa pe carbon, stimulând astfel eficiența energetică, investițiile în energii regenerabile și tehnologiile curate, cu beneficii atât fiscale (+0,5% din PIB în venituri suplimentare până în 2030), cât și de mediu, inclusiv pentru securitatea energetică. Totodată, o reformă a impozitului pe proprietate bazată pe valorile de piață și reducerea excepțiilor ar putea aduce venituri suplimentare de 0,1-0,2% din PIB anual. Astfel, FMI subliniază necesitatea unor politici fiscal-bugetare echilibrate și reforme structurale ambițioase pentru a susține creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară a României pe termen mediu.

FMI conturează noi măsuri pentru planul de consolidare fiscală al României în cadrul Consultărilor Articolului IV

FMI conturează pașii următori pentru planul de consolidare fiscală al României în cadrul consultărilor anuale prevăzute de Articolul IV

Fondul Monetar Internațional (FMI), în cadrul consultărilor sale anuale conform Articolului IV cu România, estimează că deficitul bugetar general al țării ar putea scădea la 5,8% din PIB în 2026 și recomandă adoptarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea fiscală. Planul propus de Fond pune accent pe reformarea impozitului pe venit, care ar putea genera venituri mai mari cu aproximativ 0,9% din PIB până în 2030, comparativ cu nivelul din 2026, contribuind astfel la o consolidare totală de 2,3% din PIB pe parcursul a patru ani.

Consiliul Director al FMI subliniază necesitatea ca România să implementeze un mix echilibrat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a susține creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară.

Prioritatea veniturilor în consolidarea fiscală 2027-2030

Fondul recomandă ca reducerea deficitului bugetar cu 2,3% din PIB în perioada 2027-2030 să fie realizată preponderent prin sporirea veniturilor (+1,8% din PIB) și doar în mică măsură prin comprimarea cheltuielilor (+0,5% din PIB). În acest context, România trebuie să prezinte Comisiei Europene o versiune actualizată a Planului de Consolidare Fiscală pe Termen Mediu (MTFCP), deoarece cel elaborat în toamna anului 2024 și aprobat în ianuarie 2025 a devenit depășit ca urmare a derapajului fiscal major din 2024-2025.

Reforma impozitului pe venit pentru creșterea echității și eficienței fiscale

O inițiativă esențială propusă de FMI este introducerea unui sistem progresiv de impozitare a veniturilor cu mai multe tranșe, care ar contribui cu cel puțin 0,5% la creșterea veniturilor fiscale și ar spori echitatea sistemului. Fondul recomandă moderarea efectului asupra costului muncii, exprimat prin ponderea contribuțiilor sociale în salariile nete (labour tax wedge), prin reducerea contribuției la sănătate. De asemenea, pentru a proteja persoanele cu salarii mici, ia în considerare o majorare a deducerilor personale de bază sau implementarea unui program de beneficii pentru angajați. Măsurile de transferuri sociale direcționate suplimentar spre familiile cu venituri reduse ar întări protecția grupurilor vulnerabile.

FMI salută eliminarea în 2025 a scutirilor sectoriale la impozitul pe venit, în sectoare precum construcțiile, agricultura și IT. Totuși, indică faptul că mai există scutiri importante (echivalente cu 0,6% din PIB) – de exemplu cele acordate pensionarilor – care ar trebui eliminate pentru un sistem fiscal mai echitabil și performant.

Alte recomandări esențiale pentru politici fiscale și de mediu

Pentru a stimula eficiența energetică și investițiile în tehnologii curate, FMI recomandă consolidarea mecanismelor de taxare a carbonului prin creșterea accizelor și stabilirea unui calendar previzibil al taxei pe carbon. Aceste măsuri ar ajuta la îndeplinirea obiectivelor fiscale (aducând venituri suplimentare de +0,5% din PIB până în 2030 față de 2026) și de mediu, sporind totodată securitatea energetică a țării.

În plus, o reformă a impozitului pe proprietate care să taxeză valorile de piață reale ale bunurilor imobiliare și să reducă excepțiile ar putea contribui cu încă 0,1-0,2% din PIB la veniturile bugetare anual.

În concluzie, FMI evidențiază necesitatea unor reforme fiscale structurale ambițioase în România pentru a asigura o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice și pentru a sprijini creșterea economică robustă în anii ce vin. Implementarea acestor măsuri va fost vitală pentru stabilitatea macroeconomică și pentru progresul social.

Contact autor: iulian@romania-insider.com
Foto: Deanpictures/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.