Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fitch confirmă ratingul CEC Bank la BB cu perspectivă stabilă în România

Redacția•06 decembrie 2025
Fitch confirmă ratingul CEC Bank la BB cu perspectivă stabilă în România

Pe scurt

Fitch Ratings a confirmat ratingurile pe termen lung pentru CEC Bank, una dintre băncile de stat din România, menținând ratingul de emitent (IDR) la BB cu perspectivă stabilă, ratingul de viabilitate (VR) la bb și ratingul de suport guvernamental (GSR) la b. Această evaluare reflectă profilul de afaceri moderat, dar în consolidare, o capitalizare adecvată și o finanțare și lichiditate rezonabile ale băncii, poziționând ratingul CEC cu două trepte sub ratingul suveran al României (BBB-/negativ), situând-o astfel în categoria non-investițională. Agenția de rating subliniază că, deși calitatea activelor și profitabilitatea băncii sunt mai slabe în comparație cu marile bănci românești, avantajele menționate compensează parțial aceste puncte slabe. Modelul de afaceri simplu al CEC este corelat cu un profil de risc modest, cu standarde de creditare în mare parte conforme cu normele industriei locale, deși procesul de aprobare a creditelor este parțial descentralizat, iar controalele de risc sunt relativ elementare. Fitch notează faptul că ratingurile băncii au o marjă pentru a absorbi o eventuală scădere a mediului operațional al băncilor românești, în cazul unui downgrade suveran, însă ratingurile ar putea fi revizuite negativ dacă raportul capitalului Tier 1 comun scade sub 15% pentru o perioadă îndelungată sau dacă se înregistrează o creștere accentuată a provizioanelor, afectând profitabilitatea operațională. De asemenea, o creștere semnificativă a apetitului pentru risc, evidențiată prin expansiune rapidă și creștere a împrumuturilor ce subțiază calitatea activelor, ar putea conduce la o revizuire negativă a ratingurilor. CEC Bank este o instituție financiară de dimensiuni medii, deținută de stat, care operează pe un model universal, concentrându-se pe finanțarea clienților non-retail, inclusiv entități din sectorul public, iar sursele principale de finanțare provin din depozitele retail granular distribuite. Aceste aspecte fac ca CEC să fie un actor important pe piața bancară românească, cu perspective stabile, dar sub presiunea unor factori de risc care trebuie atent monitorizați pentru menținerea performanței și stabilității financiare.

Fitch confirmă ratingul CEC Bank la BB cu perspectivă stabilă în România

Fitch confirmă ratingul BB cu perspectivă stabilă pentru CEC Bank România

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a menținut ratingul pe termen lung pentru emitent (IDR) al CEC Bank, banca de stat din România, la nivelul BB cu perspectivă stabilă. De asemenea, Fitch a păstrat ratingul de viabilitate (VR) al băncii la bb și ratingul de suport guvernamental (GSR) la b. Decizia se bazează pe profilul de afaceri moderat, dar în proces de consolidare, o capitalizare adecvată, precum și pe finanțarea și lichiditatea considerate satisfăcătoare. Astfel, ratingul CEC Bank rămâne cu două trepte sub cel al statului român, care este BBB- cu perspectivă negativă, situând banca în categoria non-investițională.

Factorii pozitivi și provocările din sector

Fitch a subliniat faptul că aspectele favorabile legate de capitalizare, finanțare și lichiditate compensează parțial calitatea activelor și nivelul profitabilității băncii, care sunt mai slabe comparativ cu alte bănci mai mari din România. Agenția explică faptul că profilul de risc al CEC Bank este în concordanță cu modelul său simplu de business, cu standarde de creditare aliniate în mare măsură normelor pieței locale. Totuși, aprobările pentru împrumuturi sunt parțial descentralizate, iar controalele de risc sunt relativ elementare.

Sensibilitate la revizuirea mediului de operare

Ratingurile de viabilitate și ale emitenților (VR și IDR) ar putea susține o eventuală diminuare cu o treaptă a evaluării mediului de operare pentru băncile din România, o schimbare posibilă în contextul unei eventuale revizuiri în jos a ratingului suveran. Cu toate acestea, Fitch atrage atenția că dacă indicatorul de capital de tip common equity Tier 1 scade sub 15% pentru o perioadă prelungită, sau în cazul unui salt puternic al ajustărilor pentru deprecierea activelor, acest lucru ar putea conduce la o degradare a ratingurilor. În plus, o creștere semnificativă a apetitului pentru risc, reflectată printr-o expansiune rapidă a portofoliului de credite ce afectează calitatea activelor, ar putea avea un impact similar.

Modelul de afaceri și portofoliul CEC Bank

CEC Bank este o bancă de dimensiune medie, deținută de stat, care operează conform unui model universal, adresându-se în special clienților non-retail, cu o expunere consistentă în sectorul public. În ceea ce privește finanțarea, aceasta se bazează în mare parte pe depozite retail granularizate, oferindu-i o sursă stabilă de lichiditate.

Pe scurt, Fitch reafirmă stabilitatea CEC Bank, evidențiind o poziție solidă pe piață, în timp ce menține un grad de prudență legat de evoluția capitalizării și a calității activelor, precum și de potențialele schimbări ale mediului economic și politic din România.

Iulian – Romania-Insider.com

Fotografie: Lcva/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.