Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Filmul românesc propus pentru Oscarurile din 2026, desemnat cel mai bun la festivalul de la Roma

Redacția•10 noiembrie 2025
Filmul românesc propus pentru Oscarurile din 2026, desemnat cel mai bun la festivalul de la Roma

Pe scurt

Filmul „Traffic (Jaful Secolului)”, o coproducție România-Belgia-Olanda regizată de Teodora Ana Mihai, regizoare belgiano-română, după un scenariu semnat de cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film Tertio Millennio de la Roma. Juriul festivalului a apreciat capacitatea filmului de a îmbina rigoarea formală cu profunzimea umană, remarcând realismul simplu și direct al poveștii, care subliniază diferența dintre nevoile fundamentale ale celor care caută o viață nouă și valorile societății gazdă, alături de performanța extraordinară a actriței principale Anamaria Vartolomei, ce adaugă autenticitate și sensibilitate producției. Inspirat dintr-un caz real de jaf la Kunsthal Rotterdam din 2012, filmul urmărește povestea a patru români stabiliți în Olanda care, după ce una dintre femei este agresată într-un club, plănuiesc un furt de tablouri în valoare de peste 20 de milioane de euro, evidențiind tensiuni socio-culturale și dinamici umane complexe. „Traffic” a fost recunoscut anterior cu Premiul Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai, cu Balkan Film Award la Festivalul de la Sofia, Marele Premiu la Festivalul de la Varșovia și Marele Premiu, împreună cu premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de la Tokyo. Este al doilea lungmetraj al Teodorei Ana Mihai, după „La Civil”, distinct cu Premiul Curajului la Cannes 2021. Festivalul Tertio Millennio, fondat în 1997 la inițiativa papei Ioan Paul al II-lea, promovează dialogul interreligios și intercultural prin tematici spirituale, conferind astfel un cadru distinctiv de prestigiu acestei distincții. Acest succes subliniază din nou aportul valoros al cinematografiei române contemporane pe scena internațională, consolidând poziția filmelor românești în competiții globale de prestigiu.

Filmul românesc propus pentru Oscarurile din 2026, desemnat cel mai bun la festivalul de la Roma

„Traffic” – propunerea României pentru Oscarurile din 2026, desemnat cel mai bun film la Festivalul de la Roma

„Traffic (Jaful Secolului)”, o coproducție România-Belgia-Olanda, regizată de talentata regizoare belgiano-română Teodora Ana Mihai, pe un scenariu semnat de cunoscutul cineast român Cristian Mungiu, a fost premiată drept cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film Tertio Millennio de la Roma.

Juriul festivalului a apreciat în cadrul motivației sale “abilitatea filmului de a îmbina rigoarea formală cu o adâncime umană puternică.” Filmul este lăudat pentru modul în care construiește o poveste realistă, simplă și directă, făcând credibilă o situație paradoxală și scoțând în evidență prăpastia dintre nevoile fundamentale ale celor în căutarea unei vieți noi și valorile societății gazdă. Totodată, interpretarea extraordinară a actriței principale conferă filmului o veridicitate profundă și sensibilă.

O poveste inspirată dintr-un eveniment real

„Traffic” este inspirat dintr-un caz autentic — un jaf petrecut în octombrie 2012 la Kunsthal Rotterdam, comis de un grup de români. Acțiunea, deși ficționalizată, se desfășoară în Olanda. Personajele principale, Ginel (interpretat de Ionuț Niculae) și Natalia (Anamaria Vartolomei), sunt doi români care au venit să muncească acolo. Ei se întâlnesc cu săteni originari din aceeași zonă, Iță (Rareș Andrici) și Adrian (Robert Iovan), care trăiesc din banii partenerelor lor și câteva afaceri minore. După ce Natalia este agresată într-un club, Iță îl convinge pe Ginel că au dreptul la răzbunare. Această hotărâre îi conduce spre un plan de jaf, în urma căruia fură opere de artă evaluate la peste 20 de milioane de euro.

Recunoaștere internațională pentru „Traffic”

Înainte de succesul de la Roma, „Traffic” a cucerit mai multe premii importante la festivaluri internaționale. A primit Premiul Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai, Premiul pentru cel mai bun film în competiția balcanică la Festivalul de Film de la Sofia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia în 2024, dar și Marele Premiu și premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal la Festivalul de Film de la Tokyo 2024, distincție adjudecată de Anamaria Vartolomei.

Această producție marchează al doilea lungmetraj regizat de Teodora Ana Mihai. Prima sa opera cinematografică, „La Civil”, a fost recunoscută la Festivalul de Film de la Cannes din 2021, în secțiunea Un Certain Regard, unde a primit Premiul Curajului.

Festivalul Tertio Millennio – un spațiu de dialog spiritual și intercultural

Festivalul Internațional de Film Tertio Millennio a fost fondat în 1997 la inițiativa Papei Ioan Paul al II-lea. Evenimentul se concentrează pe teme legate de spiritualitate, dorind să fie un forum deschis de dialog intercultural și interreligios, iar premiile acordate reflectă această misiune.

Concluzie

Premiul pentru cel mai bun film obținut la Festivalul de la Roma reprezintă o recunoaștere importantă atât pentru echipa româno-belgo-olandeză, cât și pentru cinematografia românească, care continuă să impresioneze scena mondială prin povești autentice și pline de profunzime umană.

Foto: PR
Articol realizat de Simona, pentru Romania Insider
Email: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.