Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Filmul românesc CATANE, nominalizat la Hollywood Music in Media Awards

Redacția•13 noiembrie 2025
Filmul românesc CATANE, nominalizat la Hollywood Music in Media Awards

Pe scurt

Filmul românesc CATANE, debutul regizoarei Ioana Mischie, a fost nominalizat internațional la prestigiosul Hollywood Music in Media Awards pentru coloana sonoră originală compusă de Emiliano Mazzenga, fiind ales printre primele cinci cele mai bune soundtrack-uri la nivel global în categoria International Independent Film, ceea ce îl face prima producție românească recunoscută vreodată la acest eveniment. Această gală anuală din Los Angeles, considerată un precursor de încredere al premiilor Oscar, Grammy și Globurile de Aur, onorează muzica originală din toate formele de media vizuală și a adunat de-a lungul timpului nume sonore ca Hans Zimmer sau Billie Eilish. FILMUL CATANE, așteptat în cinematografele din România începând cu 26 ianuarie 2026 prin Forum Film, este o comedie inspirată din evenimente reale, care urmărește povestea a trei inspectori ce investighează într-un sat izolat situația ajutoarelor sociale și descoperă un sistem de supraviețuire bazat pe ingeniozitate, solidaritate și un cod moral unic, cu interpretări memorabile ale actorilor Costel Cașcaval, Iulia Lumânare și Cristian Bota. Filmul dezvăluie vocea distinctă a Ioanei Mischie, combinând rigoarea scenariului cu libertatea improvizației și echilibrând stilizarea cu autenticitatea, rezultat al unei decenii de muncă creativă. Coloana sonoră, creată de compozitorul italian multi-premiat Emiliano Mazzenga, care a colaborat cu Mischie încă din timpul bursei Fulbright la USC School of Cinematic Arts, utilizează instrumente simple, reprezentative pentru un sat izolat, precum saxofonul, clarinetul și acordeonul, integrate într-un mod experimental pentru a crea o legătură muzicală unică ce amplifică dimensiunea narativă universală și atemporală a filmului. Nominalizarea la Hollywood Music in Media Awards confirmă astfel valoarea internațională a producției și promite un impact important pentru cinematografia românească contemporană.

Filmul românesc CATANE, nominalizat la Hollywood Music in Media Awards

Filmul românesc „CATANE” nominalizat la Hollywood Music in Media Awards

Lungmetrajul de debut al regizoarei Ioana Mischie, intitulat „CATANE”, a obținut o nominalizare internațională la prestigioasele Hollywood Music in Media Awards pentru coloana sonoră originală semnată de compozitorul Emiliano Mazzenga. Muzica filmului a fost aleasă între cele mai bune cinci coloane sonore din lume, în categoria International Independent Film.

Potrivit comunicatului oficial, „CATANE” este prima producție românească recunoscută vreodată la această importantă competiție. Hollywood Music in Media Awards (HMMAs) reprezintă prima organizație majoră care premiază muzica originală, atât melodii, cât și coloane sonore, din toate formele de media vizuală – filme, televiziune, jocuri video, reclame sau conținut digital.

O rampă de lansare importantă către marile trofee ale industriei

Considerate un indicator de încredere pentru premiile Oscar, Grammy sau Globurile de Aur, HMMAs are loc anual în Los Angeles, reunind nominalizări din întreaga lume, de la producții hollywoodiene cu buget mare până la creații independente. Printre anteriorii câștigători se numără nume sonore precum Hans Zimmer, Billie Eilish, Hildur Guðnadóttir, Diane Warren, Trent Reznor și Ludwig Göransson. Ediția din acest an va avea loc pe 19 noiembrie.

„CATANE” – o comedie românească de debut așteptată cu nerăbdare

Filmul va ajunge în cinematografele românești la data de 26 ianuarie 2026, distribuit de Forum Film, fiind considerat una dintre cele mai anticipate comedii de debut din Europa de Est. Este o producție curajoasă, inspirată din fapte reale, ce urmărește povestea a trei inspectori care sosesc într-un sat izolat pentru a investiga un zvon conform căruia toți locuitorii primesc ajutoare sociale. Ce începe ca o misiune birocratică se transformă într-o călătorie emoțională și inițiatică, în care aceștia descoperă un sistem de supraviețuire bazat pe ingeniozitate, solidaritate și un cod moral unic, ce provoacă și fascinează deopotrivă.

Distribuția principală îi reunește pe Costel Cașcaval, Iulia Lumânare și Cristian Bota, care formează un trio memorabil și plin de chimie.

O voce distinctă în cinematografia românească contemporană

„CATANE” evidențiază stilul unic al Ioanei Mischie, care îmbină rigurozitatea scenariului cu libertatea improvizației, creând un echilibru fin între stilizare și autenticitate. Dezvoltarea proiectului a durat peste un deceniu, rezultatul fiind un film complex și autentc.

Coloana sonoră beneficiază de aportul lui Emiliano Mazzenga, compozitor italian multi-premiat stabilit în Los Angeles. Acesta a câștigat peste 20 de premii muzicale și a lucrat la muzica pentru filme precum Dalí, Lacuna, Beta și Mistake. Colaborarea profesională dintre Mischie și Mazzenga a început în cadrul unei burse Fulbright la USC School of Cinematic Arts.

Muzica – puntea care unește lumi contrastante

Regizoarea Ioana Mischie descrie muzica compusă de Emiliano Mazzenga ca fiind „un liant unic între realitățile contrastante din film, oferind întregii narațiuni o aură puternică, recognoscibilă și universală. Prin intermediul muzicii, povestea capătă o altă respirație și se transformă într-o lume infinită, scalabilă în timp, spațiu și spirit.”

La rândul său, compozitorul Emiliano Mazzenga explică filozofia din spatele coloanei sonore: „Am înregistrat personal instrumente precum saxofon, clarinet și pian, iar altele – acordeon, vioară, violă și violoncel – au fost înregistrate împreună cu muzicieni talentați din întreaga lume. Am ales conștient să folosesc instrumente simple, asemenea celor întâlnite într-un sat izolat, dar le-am combinat și modelat într-un mod experimental și unic.”

„CATANE” marchează astfel un pas important pentru cinematografia românească pe scena internațională, aducând recunoaștere atât pentru talentul artistic autohton, cât și pentru colaborările de calibru mondial care pot defini succesul unei producții independente.

Foto: comunicat de presă

Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.