Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Filme Eclectice de Sărbători, Dincolo de Sarmale

Redacția23 decembrie 2025
Filme Eclectice de Sărbători, Dincolo de Sarmale

Pe scurt

Crăciunul este aproape, aducând cu el sărbători pline de mâncare tradițională, familie și prieteni, precum și oportunitatea perfectă pentru a urmări filme românești remarcabile. În această perioadă, recomandăm câteva producții captivante disponibile pe platforme precum Netflix, HBO și televiziunea națională, unele chiar gratuit. Printre acestea se numără „Anul Nou care n-a fost” de Bogdan Mureșanu, o poveste interconectată, inspirată de Revoluția din 1989, care include scurtmetrajul amuzant „Cadoul de Crăciun” și a fost răsplătit cu numeroase premii. Filmul „Tata mută munții”, regizat de Gabriel Sandu, oferă un thriller montan tensionat, cu peisaje spectaculoase din Munții Bucegi și o dramă intensă despre sacrificiul unui tată pentru fiul său dispărut. Nu poate lipsi de pe listă comedia inteligentă „A fost sau n-a fost” a lui Corneliu Porumboiu, o satiră istorică despre memoria colectivă și identitate, în care trei cetățeni dezbat cu umor și afecțiune revoluția din Vaslui. Pentru o perspectivă diferită, recomandăm documentarele Alinei Manolache, care explorează generația anilor ’90 și fenomenul copiilor pierduți pe plajele Mării Negre, dar și colaborarea sa cu Vladimir Potop în „2020: A Covid Space Odyssey”, un film poetic și optimist realizat din imagini NASA, despre viața în spațiu în timpul pandemiei COVID-19. Toate aceste producții aduc un suflu proaspăt în peisajul cinematografic românesc, oferind emoție, reflecție și divertisment pentru sărbători, invitând publicul să redescopere magia filmului autohton. Vizionare plăcută și sărbători fericite!

Filme Eclectice de Sărbători, Dincolo de Sarmale

Recenzie Film Românesc – Nu doar sarmale: o selecție eclec­tică pentru sărbători

Crăciunul este aproape, iar odată cu el vin zilele premergătoare Anului Nou – o perioadă dominată de mâncare din belșug (în special celebrul fel tradițional, sarmalele cu carne), momente petrecute alături de familie și prieteni, și, pentru cât mai mulți, răgaz binemeritat fără grija muncii. Totodată, este o ocazie excelentă să recuperăm filme pe care n-am apucat să le vedem până acum. Vă propun câteva titluri potrivite în aceste săptămâni festive, dintre care unele pot fi urmărite gratuit. Pentru fiecare film găsiți menționat și site-ul de streaming sau postul TV care îl difuzează.

„Anul Nou care n-a fost” - o poveste complexă despre 1989

Primul titlu pe care îl am în minte este cel mai nou film al lui Bogdan Mureșanu, Anul Nou care n-a fost (disponibil pe Netflix și HBO). Pelicula aduce în prim-plan povești interconectate ce se derulează în apropierea Revoluției din 1989, fiind realizate cu multă măiestrie și cu o siguranță narativă remarcabilă, culminând cu o concluzie plină de dramatism și energie. O parte importantă din acest film este inclusă practic în întregime în scurtmetrajul anterior al regizorului, Cadoul de Crăciun, pe care îl consider mai concentrat și totodată partea cea mai amuzantă a lungmetrajului: o scrisoare complet sinceră, poate chiar prea sinceră, scrisă de un copil Moșului, care declanșează un adevărat haos familial și îl aruncă pe tată (interpretat magistral de Adrian Văncică) într-o stare de nebunie totală. Nu e de mirare că filmul a cucerit toate premiile posibile, atât din partea publicului, cât și a criticilor.

„Tata mută munții” – suspans montan cu peisaje de poveste

Pentru un cadru festiv, însă cu o doză mai mică de sărbătoare, vă recomand Tata mută munții (disponibil pe Netflix și HBO Max). Aici, acțiunea se desfășoară pe un fundal încărcat de zăpadă și tăcere montană. Povestea urmărește un tată, fost militar cu personalitate puternică (interpretat de omniprezentul Adrian Titieni, care, cu părul negru fals și un stil de interpretare teatral, aduce un plus de culoare), ce pleacă în căutarea fiului său dispărut pe munte în toiul iernii. Deși scenariul și dialogurile ar fi putut fi mai bine ajustate pentru un plus de subtilitate, filmul oferă o reflecție serioasă asupra limitelor la care poate ajunge un părinte pentru a-și salva copilul. Merită subliniată energia intensă a peliculei, dar mai ales cadrele spectaculoase cu Munții Bucegi din Bușteni, care transformă aventura într-un thriller montan captivant. Mă bucur să văd că regizorul Gabriel Sandu a ales un cadru românesc ce merită exploatat pe deplin de genul acesta de film.

„A fost sau n-a fost” – comedie și istorie într-un clasic românesc de Crăciun

Nu pot să nu menționez din nou unul dintre cele mai dragi filme românești de Crăciun: A fost sau n-a fost al lui Corneliu Porumboiu (pe Netflix și cel mai probabil și pe televiziunea națională). Filmul urmărește trei bărbați din Vaslui care, pe 22 decembrie 1995, participă la o emisiune televizată locală în direct, pentru a dezbate dacă orașul lor a contribuit activ la Revoluția din 1989 sau a fost doar un observator pasiv al evenimentelor din București. Problema este că acești protagoniști au o memorie fragilă, se luptă cu furia, depresiunea și alcoolismul, ceea ce nu ajută la o dezbatere serioasă. În plus, studio-ul vechi și echipa de producție ineficientă transformă întreaga emisiune într-o comedie care alunecă spre absurditate. Filmul este mult mai mult decât o colecție de momente amuzante, fiind o reflecție inteligentă și plină de compasiune asupra modului în care istoria și identitatea colectivă sunt percepute și reinterpretate.

Documentare sensibile pentru un twist neașteptat

Pentru a aduce un echilibru generațional și tematic, vă propun o serie de documentare realizate de Alina Manolache, o regizoare documentaristă cu o abordare sensibilă și curioasă. Surpriza este că multe dintre aceste filme sunt acum disponibile gratuit, o ocazie perfectă de vizionare. Debutul său în lungmetraj, Copii pierduți pe plajă, este un documentar delicat despre generația ’90, pornind de la metafora „pierderii” copiilor pe aglomeratele plaje ale Mării Negre și anunțurile radio pentru a-i regăsi rapid. Alte două scurtmetraje disponibile sunt Sfârșit de vară și Disco Is Dead, ambele explorând momentele de început ale vieții de tânăr adult cu multă empatie și umor. Cel mai apreciat de mine este însă 2020: A Covid Space Odyssey, realizat împreună cu Vladimir Potop pentru The Guardian, care folosește imagini NASA surprinse de astronauta Jessica Meir în Stația Spațială Internațională. Filmul reuşeşte să transpună experiența pandemiei și viziunea asupra Pământului de la distanță într-o poveste poetică, plină de lumină și speranță — o adevărată surpriză emoțională, un cadou de sărbătoare neaşteptat.

Sărbători fericite tuturor, dragi cititori, și un An Nou la fel de luminos și plin de bucurii!


de Ioana Moldovan, cronicar de film – ioana.moldovan@romania-insider.com

Imagine: captură din „2020: A Covid Space Odyssey”, credit site-ul regizoarei

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.