Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Figuri legate de Kremlin intervin pentru a bloca extrădarea mercenarului român Horatiu Potra.

Redacția30 octombrie 2025
Figuri legate de Kremlin intervin pentru a bloca extrădarea mercenarului român Horatiu Potra.

Pe scurt

Operațiuni rusești cu legături la Kremlin încearcă să împiedice extrădarea lui Horațiu Potra, un fost legionar francez și garda de corp devenit presupus finanțator al liderului izolaționist român Călin Georgescu, despre care a relatat The Guardian. Potra, căutat în România pentru delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, a fost arestat în Dubai și este subiectul unei cereri de extrădare de către autoritățile române. Procurorii români îl acuză pe Potra, împreună cu fiul său, nepotul său și Georgescu, de conspirație pentru „răsturnarea ordinii constituționale.” Potra este considerat o figură cheie în cazul împotriva lui Georgescu, legat de mișcările politice de extremă dreaptă din România. Potrivit The Guardian, eforturile de a bloca extrădarea lui Horațiu Potra sunt coordonate de Igor Spivak, liderul Societății Ruse din Orientul Mijlociu, o organizație strâns asociată cu Ministerul de Externe al Rusiei, și Alexander Kalinin, un agent rus de origine moldoveană care a recrutat moldoveni pentru a lupta în Ucraina de partea Rusiei. „Încercăm în prezent să oprim extrădarea lui Potra”, a declarat Spivak pentru The Guardian într-un interviu telefonic, menționând că a fost angajată o echipă de avocați în Emiratele Arabe Unite pentru a asigura eliberarea lui Potra. Procurorul General din România a confirmat arestarea lui Potra și a spus că autoritățile sunt în contact cu oficialii emiratezi pentru a finaliza procedurile de extrădare. De asemenea, procurorul a menționat că Potra ar fi căutat azil în Rusia. Anterior, Potra a servit ca gardă de corp pentru mai mulți lideri africani și se presupune că a organizat desfășurări de personal înarmat în Republica Centrafricană și Republica Democratică Congo. Media române au descris el ca un intermediar cheie ce leagă rețelele ultranaționaliste românești cu interesele politice rusești.

Figuri legate de Kremlin intervin pentru a bloca extrădarea mercenarului român Horatiu Potra.

Într-un caz care atrage atenția internațională, operațiuni orchestrate de agenți ruși cu legături directe la Kremlin încearcă să împiedice extrădarea din Dubai a lui Horatiu Potra, un personaj notoriu, cu o carieră de mercenar și bodyguard, acuzat acum de diverse infracțiuni economice în România, potrivit unui articol din The Guardian.

Potra, care a fost membru al Legiunii Străine Franceze înainte de a deveni presupus finanțator al liderului izolaționist român Călin Georgescu, este căutat de autoritățile române pentru acuzații grave, printre care deturnare de fonduri, evaziune fiscală și spălare de bani. Autoritățile române l-au reținut recent în Dubai și au demarat procedurile de extrădare pentru a-l aduce în țară și a-l judeca.

Procurorii români îl acuză pe Potra, împreună cu fiul său, nepotul său și Călin Georgescu, de conspirație pentru "răsturnarea ordinii constituționale", subliniind rolul esențial al lui Potra în aceste acuzații. Georgescu este asociat cu mișcări politice de extremă-dreapta din România.

Raportul The Guardian dezvăluie că eforturile de blocare a extrădării sunt coordonate de Igor Spivak, șeful Societății Ruse pentru Orientul Mijlociu, o organizație strâns legată de Ministerul de Externe al Rusiei. Alături de acesta se află și Alexander Kalinin, un intermediar rus, născut în Moldova, care este cunoscut pentru recrutarea de moldoveni pentru a lupta de partea Rusiei în conflictul din Ucraina.

„Lucrăm în prezent pentru a împiedica extrădarea lui Potra”, a declarat Spivak într-un interviu telefonic pentru The Guardian. „Avem multă experiență și mulți oameni sunt implicați în a-l elibera”, adăugând că a fost angajat un grup de avocați din Emiratele Arabe Unite pentru a ajuta la eliberarea lui Potra.

Autoritățile române, prin vocea Procurorului General, au confirmat arestarea lui Potra și au precizat că sunt în dialog cu oficialii emiratezi pentru finalizarea procedurilor de extrădare. De asemenea, au dezvăluit că Potra ar putea fi în căutarea azilului în Rusia.

Înainte de aceste evenimente, Potra și-a făcut un renume ca bodyguard pentru mai mulți lideri africani și a fost implicat în desfășurarea de personal armat în Republica Centrafricană și Republica Democratică Congo. Mass-media din România îl descriu ca fiind un intermediar de bază care ar fi legat rețelele ultra-naționaliste românești de interesele politice rusești.

Conflictul juridic și politic ce înconjoară persoana lui Horatiu Potra evidențiază complicațiile și tensiunile tot mai mari de pe scena internațională, unde interesele geopolitice converg adesea în moduri neașteptate. În timp ce desfășurarea evenimentelor continuă, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și ce impact va avea acest caz asupra relațiilor internaționale ale României.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.