Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Festivalul Filmului Românesc din Marea Britanie începe săptămâna aceasta la Londra

Redacția24 noiembrie 2025
Festivalul Filmului Românesc din Marea Britanie începe săptămâna aceasta la Londra

Pe scurt

Festivalul de Film Românesc din Marea Britanie (RFF25UK) debutează în această săptămână la Londra, oferind publicului o selecție impresionantă de lungmetraje noi și de arhivă, documentare și scurtmetraje românești. Evenimentul se deschide cu premiera în Marea Britanie a filmului „Traffic”, selecția României pentru Premiile Oscar 2026, regizat de Teodora Ana Mihai după un scenariu semnat de regizorul premiat cu Palme d’Or, Cristian Mungiu; pelicula este inspirată dintr-un caz real al unui jaf comis în 2012 la Kunsthal Rotterdam de un grup de români. Festivalul se va încheia cu „Kontinental ’25”, regizat de Radu Jude, care a câștigat Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Berlin din acest an. Programul include și proiecția restaurată digital a celebrului film „Pădurea spânzuraților”, al regizorului Liviu Ciulei, laureat cu premiul pentru regie la Cannes în 1965, precum și filme importante precum „Pădurea spânzuraților” de Tudor Giurgiu, ce aduce în atenție masacrul de la Fântâna Albă, și „Moartea domnului Lăzărescu”, un reper al Noului Val Românesc, regizat de Cristi Puiu. Alexandru Gherman, directorul artistic al RFF25, evidențiază curajul, umorul și profunzimea umană a cinematografiei românești reflectată prin toate aceste producții, care vor aduce în fața publicului povești despre reziliență, dragoste și identitate. Festivalul se desfășoară între 27 noiembrie și 1 decembrie, cu proiecții zilnice la Curzon Soho din Londra și un eveniment pop-up special la Firstsite Gallery din Colchester, Essex. Organizatorii festivalului sunt Manuela R. Morar, specialistă în marketing film și televiziune, și regizorul de film și teatru Alexandru Gherman, care aduc astfel în Marea Britanie o platformă reprezentativă pentru cultura și cinematografia românească contemporană.

Festivalul Filmului Românesc din Marea Britanie începe săptămâna aceasta la Londra

Festivalul de Film Românesc din Marea Britanie debutează săptămâna aceasta la Londra

Festivalul de Film Românesc din Marea Britanie (RFF25UK) își deschide porțile în această săptămână, oferind un program divers ce cuprinde atât producții noi, cât și filme de arhivă, documentare și scurtmetraje românești. Evenimentul promite o călătorie captivantă prin cinematografia românească, evidențiind atât povești recente, cât și capodopere clasice.

Proiecția de deschidere: Premieră în Marea Britanie a filmului Traffic

Festivalul va fi inaugurat cu premiera în Regatul Unit a filmului Traffic, desemnat candidatul României pentru Premiile Oscar în 2026. Regizată de Teodora Ana Mihai și bazată pe un scenariu semnat de renumitul Cristian Mungiu, laureat al Palme d’Or, pelicula este inspirată dintr-un eveniment real – jafuri comise de un grup de români în Kunsthal Rotterdam, în octombrie 2012. Acest film aduce o perspectivă autentică și tensionată asupra realităților contemporane, ancorate în fapte adevărate.

Filmul de închidere: Kontinental ’25 de Radu Jude, premiat la Berlinală

Pentru gala de final, spectatorii vor putea vedea Kontinental ’25, lungmetrajul regizorului Radu Jude, care a fost recompensat cu Ursul de Argint pentru Cel Mai Bun Scenariu la Festivalul de Film de la Berlin din acest an. Filmul oferă o privire provocatoare asupra trecutului recent al Europei, consolidând poziția lui Radu Jude ca unul dintre cei mai importanți cineaști contemporani din România.

O selecție cuprinzătoare, de la filme iconice restaurate la noi perspective

Festivalul propune și o proiecție specială a filmului Pădurea spânzuraților, una dintre cele mai valoroase realizări ale cinematografiei românești, recent restaurat digital. Regizorul Liviu Ciulei a fost distins cu premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes în 1965 pentru această capodoperă, considerată o emblemă a filmului românesc clasic.

Programul include de asemenea Pădurea de brasov al lui Tudor Giurgiu, care aduce în atenție ororile masacrului de la Fântâna Albă, precum și un film marcant al Noului Val Românesc, Moartea domnului Lăzărescu, regizat de Cristi Puiu, recunoscut pentru realismul și profunzimea sa umană.

Mesajul festivalului: evoluția cinematografiei românești

Alexandru Gherman, directorul artistic al RFF25, subliniază că „programul din acest an evidențiază evoluția cinematografiei românești — curajul, umorul și poveștile profund umane pe care le transmite. Fiecare film selectat reflectă experiențele noastre comune legate de reziliență, dragoste și identitate. Suntem încântați să primim în Marea Britanie personalități remarcabile ale filmului românesc, care vor împărtăși și vor discuta despre cele mai recente creații ale lor cu publicul din Londra și nu numai.”

Evenimentul principal și proiecții pop-up în Essex

Festivalul se desfășoară între 27 noiembrie și 1 decembrie, cu proiecții zilnice la Curzon Soho, în inima Londrei. Pe lângă programul principal, va avea loc și o sesiune pop-up în orașul Colchester, Essex, găzduită la Firstsite Gallery, oferind astfel o oportunitate în plus cinefililor de a descoperi producțiile românești.

Organizatori dedicați și pasiunea pentru film

RFF25 este organizat de Manuela R. Morar, specialista în marketing pentru film și televiziune, împreună cu Alexandru Gherman, regizor de film și teatru, cei doi având o viziune comună de a promova cultura cinematografică românească pe scena internațională.

Pentru detalii complete despre program și bilete, cei interesați pot accesa site-ul oficial al festivalului.


Ilustrație: Romanian Film Festival UK – pagina oficială de Facebook

Contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.