Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Femeie română menționată drept destinatară a unor plăți în documentele publicate ale cazului Epstein

Redacția•22 decembrie 2025
Femeie română menționată drept destinatară a unor plăți în documentele publicate ale cazului Epstein

Pe scurt

O femeie româncă apare în dosarele celebre legate de Jeffrey Epstein, publicate de Departamentul de Justiție al SUA pe 19 decembrie, în care se evidențiază plăți efectuate de Epstein către diverse persoane cu nume est-europene, iar un raport al băncii JPMorgan indică că aproape două treimi dintre femeile traficate pentru prostituție la nivel mondial provin din regiunea Europei de Est, incluzând Albania, Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina. Documentele arată că JPMorgan era conștientă și avea dovezi privind plățile făcute de Epstein mai multor femei între 2003 și 2008, procesând tranzacții ce însumau aproape 3 milioane de dolari. Printre beneficiarii acestor plăți se află o femeie româncă care a primit peste 30.000 de euro într-un cont bancar deschis în Iași, în legătură cu Fundația C.O.U.Q. Foundation, Inc., o organizație non-profit condusă de Epstein conform declarației fiscale din 2012, dar identitatea sa a fost protejată prin anonimizare. Publicarea a sute de mii de documente din dosarul Epstein a fost realizată ca urmare a unei legi adoptate recent și semnate de Donald Trump, acoperind investigații din 2005, 2008 și 2019 și incluzând numeroase fotografii. Aceste dezvăluiri au fost centrale în timpul administrației Trump, acesta fiind un prieten apropiat al lui Epstein, iar membri Democrați au acuzat selecția parțială și redacțiile masive ce s-au concentrat pe fostul președinte Bill Clinton pentru a proteja imaginea lui Trump. Departamentul de Justiție și republicanii au justificat redacțiile prin necesitatea protejării investigațiilor în curs și a securității naționale, precum și a victimelor, în timp ce Trump a negat ferm orice implicare în fapte ilegale legate de Epstein, nefiind acuzat oficial de către victime, conform BBC. Această apariție a unei românce în celebrele dosare Epstein aduce în prim-plan problema traficului de persoane din Europa de Est și implicarea unor rețele financiare în susținerea acestui fenomen, ceea ce continuă să stârnească interes și controverse la nivel internațional.

Femeie română menționată drept destinatară a unor plăți în documentele publicate ale cazului Epstein

O femeie din România, menționată ca beneficiar de plăți în dosarele publicate ale cazului Epstein

Un nume anonimizat al unei femei din România apare în dosarele explozive legate de Jeffrey Epstein, făcute publice vineri, 19 decembrie, de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite. Documentele, deși masiv redactate, oferă indicii despre plăți efectuate de Epstein către mai multe persoane purtând nume est-europene, inclusiv din România.

Contextul dosarelor Epstein și conexiunile cu femeile din Europa de Est

Printre documentele dezvăluite se află și un raport intern al grupului de conformitate anti-spălare de bani al băncii JPMorgan, elaborat aproape de momentul condamnării lui Epstein din 2008. Acesta relevă o realitate sumbră: aproape două treimi dintre femeile traficate pentru prostituție la nivel global proveneau din regiuni precum Albania, Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina.

Raportul subliniază că JPMorgan avea dovezi clare că Epstein a efectuat plăți către mai multe femei între anii 2003 și 2008, iar banca a continuat să proceseze astfel de transferuri financiare ani la rând, suma totală apropiindu-se de 3 milioane de dolari americani.

Detalii despre beneficiara româncă și legătura cu fundația Epstein

Femeia româncă este menționată într-un document referitor la C.O.U.Q. Foundation, Inc., o organizație non-profit scutită de taxe, al cărei președinte, conform declarației fiscale pe anul 2012, era chiar Jeffrey Epstein. Într-un cont bancar deschis în Iași, aceasta a primit o sumă de peste 30.000 de euro, potrivit raportărilor. Identitatea ei a fost păstrată anonimă de sistemul de justiție american, așa cum a semnalat publicația HotNews.ro.

Publicarea masivă a dosarelor și implicațiile politice

Vineri, 19 decembrie, sute de mii de dosare din cazul Epstein au devenit publice, urmând o lege adoptată recent de Congresul SUA și semnată de fostul președinte Donald Trump. Documentele sunt legate de trei investigații majore care au vizat cazul Epstein în 2005, 2008 și 2019 și includ o bogată colecție de fotografii și evidențe.

Dezvăluirile au avut un impact important asupra imaginii administrației Trump, mai ales că fostul președinte era cunoscut ca un apropiat al lui Epstein. Membrii Partidului Democrat din Congres au criticat modul în care au fost publicate documentele, susținând că sunt masiv cenzurate și că focusul este orientat în mod disproporționat către fostul președinte Bill Clinton, în detrimentul lui Trump.

În replică, Departamentul de Justiție și reprezentanții Partidului Republican au explicat că redactările sunt necesare pentru a proteja investigațiile în desfășurare, securitatea națională și politica externă, precum și pentru a apăra drepturile victimelor implicate. Donald Trump a respins de fiecare dată orice acuzație legată de activitățile lui Epstein și, conform BBC, nu a fost niciodată acuzat oficial de vreuna dintre victimele lui Epstein.

Concluzie

Aparența unei femei din România în aceste dosare aduce un nou unghi asupra rețelelor internaționale de trafic și exploatare sexuală, evidențiind modul în care persoane și instituții influente au fost implicate sau au ignorat aceste activități. Publicarea dosarelor Epstein continuă să stârnească dezbateri publice intense, subliniind totodată nevoia de transparență și justiție în cazuri ce implică abuzuri grave la scară globală.

Autor: Radu Niculescu
Email: radu@romania-insider.com

Foto: Cpenler | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.