Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Expoziție dedicată rolului jazz-ului în Bucureștiul de dinainte de 1990

Redacția10 decembrie 2025
Expoziție dedicată rolului jazz-ului în Bucureștiul de dinainte de 1990

Pe scurt

Expoziția multimedia „Aici Se Vede Jazz”, care va fi prezentată la SAC Berthelot în București în perioada 14 decembrie – 24 ianuarie, investighează modul în care jazzul a pătruns și s-a dezvoltat în Bucureștiul de dinainte de 1990, evidențiind și formele contemporane prin care acest gen muzical este ascultat, vizualizat, interpretat și asimilat artistic. Proiectul, realizat de Arhiva de Sunet, evocă atmosfera unor studiouri improvizate, repetiții desfășurate cu lumina stinsă și ascultători care simțeau instinctiv că libertatea pulsează pe ritmuri diferite de cele oficial permise, explorând în același timp cum jazzul a negociat ordinea, timpul și corpul într-o societate controlată și cum această memorie sonoră poate fi reactualizată în prezent. Expoziția reunește creații ale artiștilor 111invers1, Apparatus 22, Justin Baroncea & Cristian Matei, Ion Bârlădeanu, Răzvan Botiș, Gigi Căciuleanu, Claudiu Cobilanschi, Nicolae Comănescu, Iulian Cristea, Roberta Curcă, Andrei Dinescu, Cosmin Frunteș, Dimitrie Luca Gora, Dumitru Gorzo, Iosif Kiraly, NOIMA, Oana Maria Pop, Miriam Răducanu și Ramon Sadîc, lucrările lor activând teme precum memoria, timpul, ritmul, gestul, experimentul sonor și percepția acestora ca reprezentare artistică. De la trasee urbane la structuri polifonice și intervenții ale artiștilor invitați, expoziția se configurează ca o sesiune vizuală de jam session, stimulând o relație artistică complexă cu lumea sunetelor jazzului. Curatorii Alex Radu, Paul Breazu și Mihai Lukács propun astfel o reflectare profundă asupra influenței și prezenței jazzului în cultura bucureșteană și modalități contemporane de reinterpretare artistică.

Expoziție dedicată rolului jazz-ului în Bucureștiul de dinainte de 1990

Expoziția „Aici Se Vede Jazz” investighează rolul jazzului în Bucureștiul de dinainte de 1990

O nouă expoziție multimedia intitulată Aici Se Vede Jazz își va deschide porțile la SAC Berthelot din București, invitând publicul să descopere modul în care jazzul a pătruns în viața culturală a Capitalei înainte de 1990. Evenimentul propune și o reflecție asupra formelor contemporane prin care muzica jazz poate fi ascultată, vizualizată, interpretată și relaționată artistic, explorând lumea complexă a sunetelor și ideilor ce o definesc.

Jazzul în Bucureștiul de dinainte de 1990 – libertate în ritmuri neconvenționale

Expoziția aduce în prim plan o perioadă în care Bucureștiul era martorul unor spații improvizate pentru creație și repetiții, adesea desfășurate în întuneric, pentru a proteja libertatea artistică. Publicul acelor vremuri era alcătuit din ascultători care „înțelegeau instinctiv că libertatea circulă pe ritmuri diferite față de cele permise”, după cum explică curatorii expoziției.

Prin intermediul Arhivei de Sunet, expoziția investighează modul în care jazzul a negociat conceptele de ordine, timp și corp într-o societate controlată strict, precum și felul în care această memorie poate fi readusă la viață în prezent.

Artiști și lucrări care stârnesc memoria și percepția sonoră

* Aici Se Vede Jazz * reunește creații semnate de o serie de artiști importanți, dintre care amintim: 111invers1, Apparatus 22, Justin Baroncea & Cristian Matei, Ion Bârlădeanu, Răzvan Botiș, Gigi Căciuleanu, Claudiu Cobilanschi, Nicolae Comănescu, Iulian Cristea, Roberta Curcă, Andrei Dinescu, Cosmin Frunteș, Dimitrie Luca Gora, Dumitru Gorzo, Iosif Kiraly, NOIMA, Oana Maria Pop, Miriam Răducanu și Ramon Sadîc.

Aceste lucrări activează o serie de teme esențiale – memoria, timpul, ritmul, gestul, experimentul sonor și modul în care toate acestea sunt percepute și reprezentate artistic. De la trasee urbane sugestive, la structuri polifonice complexe și intervenții creative ale artiștilor invitați, expoziția oferă o experiență inedită, asemănătoare unei sesiuni vizuale de jazz, în care creativitatea și libertatea se împletesc.

O invitație la o călătorie sonoră și vizuală

Expoziția este concepută ca o jam session vizuală, oferind vizitatorilor oportunitatea de a explora diverse perspective artistice care relatează la spiritul jazzului și la impactul său în contextul unei societăți aflate sub un regim de control. Curatoriată de Alex Radu, Paul Breazu și Mihai Lukács, expoziția promite să aducă în lumină un dialog viu între trecut și prezent, între muzică și imagine, în intervalul 14 decembrie – 24 ianuarie.

Detalii practice

  • Locație: SAC Berthelot, București
  • Perioada: 14 decembrie 2025 – 24 ianuarie 2026
  • Organizator: Arhiva de Sunet
  • Curatori: Alex Radu, Paul Breazu, Mihai Lukács

Fotografia din cadrul articolului, realizată de Arhiva de Jazz Brașov și Orsolya Balint, este oferită cu amabilitate de către organizatori.


Această expoziție reprezintă un prilej rar de a înțelege și celebra pulsul jazzului în Bucureștiul de altădată, descoperind în același timp modalități noi și captivante de a experimenta această artă în contemporaneitate.

Simona, Romania-Insider.com
email: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.