Știri naționale și internaționale

Expoziția din București prezintă varietatea creațiilor tradiționale cu ia românească

Redacția•26 noiembrie 2025

Pe scurt

Expoziția „RomanIa – Reprezentarea identității prin portul tradițional în artă”, găzduită la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) din București, oferă o incursiune impresionantă și diversificată în reprezentările artistice ale iei tradiționale românești, reunind lucrări de pictură, sculptură, desen, fotografie, instalații, film, muzică, modă, postere, cărți și albume, provenind din 25 de muzee românești și cinci instituții culturale internaționale, precum Centre Pompidou și Fondation Louis Vuitton din Franța, Galeria Națională de Artă din Sofia, Muzeul Regional de Artă Hryhorii Galagan din Ucraina și Republica Moldova. Curatorul interimar al MNAR, Erwin Kessler, a subliniat importanța acestei expoziții aflate în context geopolitic și economic dificil, o manifestare culturală ce reunește diverse epoci și stiluri, evidențiind atât frumusețea, cât și umbrele istoriei asociate iai. Expoziția aduce în prim-plan capodopera „La Blouse Roumaine” a celebrului Henri Matisse, împrumutată de la Centre Pompidou și expusă pentru prima dată în afara Franței, alături de alte opere emblematice, cum ar fi fresca lui Dobromir Zugravu ce înfățișează pe doamna Roxanda din secolul al XVI-lea sau portrete ale aristocraților români și membri ai familiei regale precum Regina Elisabeta și Regina Maria, toate purtând ia, ilustrând astfel continuitatea și evoluția acestei piese vestimentare în arta și cultura națională. De asemenea, expoziția explorează și rolul politic al iei, evidențiind modul în care aceasta a fost folosită ca simbol identitar și propagandistic de figuri istorice diverse, printre care Corneliu Zelea Codreanu și regimul comunist. Construită exclusiv prin finanțare privată, cu sprijinul Fundației Amzei, expoziția este o colecție bogată, care include și lucrări contemporane ce reflectă „excesurile legate de ia ca brand de identitate fixă”. Vizitatorii pot participa pe durata evenimentului la dezbateri, concerte și proiecții de film, iar expoziția este deschisă până pe 8 februarie 2026, reprezentând o oglindă complexă și captivantă a simbolului cultural românesc ce continuă să inspire arte vizuale, modă și discursuri sociale.

Varietatea reprezentărilor iei tradiționale, expusă la Muzeul Național de Artă din București

Expoziția RomanIa – Reprezentarea identitară a portului tradițional în artă, prezentă în acest moment la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), adună o impresionantă colecție de interpretări artistice ale iei tradiționale românești. Vizitatorii pot descoperi lucrări în diverse forme – pictură, sculptură, desen, fotografie, instalație, film, muzică, afișe, modă, cărți și albume –, toate dedicate acestui simbol al patrimoniului cultural autohton.

În cadrul expoziției sunt reunite opere semnate de artişti de marcă precum Henri Matisse, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Marcel Iancu și Mircea Cantor. Colecția provine din 25 de muzee din România, dar și din cinci instituții culturale de prestigiu din străinătate: Centre Pompidou și Fondation Louis Vuitton din Franța, Galeria Națională de Artă din Sofia, Bulgaria, Muzeul Regional de Artă Hryhorii Galagan din Cernihiv, Ucraina, și instituții similare din Republica Moldova.

Erwin Kessler, director interimar al MNAR, a subliniat la deschidere importanța prezenței unei lucrări venite din Ucraina, evidențiind lupta pentru normalitate în contextul geopolitic actual. „Această expoziție este una normală, dar, în situația geostrategică și economică a momentului, în care România trece prin lipsuri, ea devine un eveniment cu totul neobișnuit”, a explicat Kessler.

El a povestit cum, la doar câteva ore după preluarea responsabilității de director interimar, a contactat președintele Centre Pompidou pentru a relua discuția despre organizarea unei expoziții dedicate iei românești, „La Blouse Roumaine”. Răspunsul pozitiv și susținerea acestuia au permis demararea proiectului, în ciuda scepticismului unora.

„Expoziția este amplă, densă și uneori tulburătoare. Chiar dacă uneori pare că am săpat un abis pentru noi toți, cred că fără să vedem prăpastia, nu putem aprecia frumusețea”, a completat el, menționând că expoziția surprinde atât frumusețea, cât și părțile mai puțin plăcute ale trecutului.

„Mona Lisa” expoziției – ia lui Henri Matisse

Piesa de rezistență, numită „Mona Lisa a expoziției” de către Kessler, este faimoasa pictură La Blouse Roumaine a lui Henri Matisse, împrumutată de la Centre Pompidou și expusă în premieră în afara Franței. Acest tablou a inspirat colecția toamnă-iarnă 1981 a designerului Yves Saint Laurent, care a adus astfel un omagiu artistului francez. De atunci, elemente ale portului tradițional românesc au fost reinterpretate în mod repetat de designeri renumiți.

Ia în arta românească de la secolul al XVI-lea până azi

Expoziția trasează istoria iei ca subiect artistic încă din secolul al XVI-lea. Un exemplu remarcabil este un fragment de frescă reprezentând-o pe Doamna Roxanda (înainte de 1526), fiica domnitorului valah Neagoe Basarab. Aceasta, o figură marcantă a vremii, poartă o ie brodată, simbol al statutului său. Fresca a fost îndepărtată din biserica Mănăstirii Curtea de Argeș în 1883.

De asemenea, sunt incluse portrete ale personalităților cunoscute care au purtat ia, precum Portretul Marițicăi Bibescu de Constantin Lecca. Marițica provenea dintr-o familie boierească și a fost soția lui Gheorghe Bibescu, domnitor al Țării Românești înainte de revoluția de la 1848.

Un alt moment important este piesa România revoluționară semnată de Daniel Constantin Rosenthal, inspirată de stilul lui Eugène Delacroix. Lucrarea, realizată la Paris la câțiva ani după Revoluția din 1848, înfățișează o tânără hotărâtă îmbrăcată într-o ie specifică regiunii Muscel. Modelul a fost Maria Rossetti, născută în Marea Britanie, soția revoluționarului C.A. Rossetti.

Ie și regalitate, avangardă și politică

Expoziția prezintă și modul în care membrii familiei regale au purtat ia și costumul popular. Sunt expuse, printre altele, portretele Reginei Elisabeta, soția Regelui Carol I, și Reginei Maria, soția Regelui Ferdinand I. Imaginile lor în port tradițional sporesc legătura dintre regalitate și identitatea națională. În perioada interbelică, ia a fost reinterpretată și în cadrul mișcării avangardiste.

Totodată, expoziția investighează utilizarea iei în scopuri politice. Printre acestea se numără folosirea sa de către Corneliu Zelea Codreanu, lider al mișcării ultranaționaliste Garda de Fier. Regimul comunist a continuat această tradiție, folosind ia ca simbol național propagandistic. Manifestările contemporane și exagerările legate de „ia ca brand identitar” sunt, de asemenea, documentate în cadrul expoziției.

Sprijin privat și evenimente conexe

Organizarea expoziției a fost realizată exclusiv din fonduri private, cu sprijinul fundației Amzei, a precizat directorul MNAR. Curatorul principal este Erwin Kessler, ajutat de Judit Bálint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea și Costina Anghel.

Pe durata expoziției, vor avea loc multiple evenimente conexe, printre care dezbateri, concerte și proiecții cinematografice legate de tema iei și a portului tradițional.

Expoziția RomanIa poate fi vizitată până pe 8 februarie 2026, la Muzeul Național de Artă al României.

Toate fotografiile sunt oferite de MNAR.
Contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.