Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Episcopul de Cluj-Gherla, numit noul lider al Bisericii Greco-Catolice din România

Redacția•07 noiembrie 2025
Episcopul de Cluj-Gherla, numit noul lider al Bisericii Greco-Catolice din România

Pe scurt

Episcopul de Cluj-Gherla, Claudiu Lucian Pop, a fost numit noul Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România, în urma decesului Cardinalului Lucian Mureșan, la vârsta de 94 de ani, în septembrie 2024. Alegerea sa a avut loc în data de 6 noiembrie, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Sinodului Episcopilor, desfășurată la Colegiul Pontifical Român Pio Romeno din Roma, iar validarea alegerii a fost confirmată de Papa Leon XIV, conform dispozițiilor canonice. Claudiu Lucian Pop, născut în 1972 în localitatea Pișcolt, județul Satu Mare, și-a început studiile la școala primară din Jibou, continuând cu liceul local și inițial la Facultatea de Chimie din București, pe care a părăsit-o după un an pentru a se dedica studiilor teologice. În 1991 a primit o bursă de studiu la Roma, studiind Filosofia la Universitatea Pontificală Urbaniană și Teologia la Universitatea Pontificală Gregoriană, unde a obținut licența în Teologie Spirituală și un doctorat în 2006. A fost hirotonit preot în 1995, apoi a ocupat diverse funcții importante, inclusiv responsabil pentru Biserica Greco-Catolică din Roma, Santissimo Salvatore alle Coppelle, vice-rector și apoi rector al Misiunii Greco-Catolice Române din Paris, precum și rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno. În 2011 a fost ales episcop de Curie, fiind consacrat de Papa Benedict XVI și Cardinalul Mureșan, iar în 2021 a preluat funcția de Episcop eparhial de Cluj-Gherla. De asemenea, a coordonat vizita Papei Francisc la Blaj în 2019, demonstrând un angajament profund față de Biserica Română Unită cu Roma. Această numire reprezintă un moment important pentru comunitatea greco-catolică din România, marcând o nouă etapă de conducere spirituală și pastorală în contextul provocărilor contemporane ale Bisericii.

Episcopul de Cluj-Gherla, numit noul lider al Bisericii Greco-Catolice din România

Episcopul de Cluj-Gherla, Claudiu Lucian Pop, numit noul Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România

Episcopul de Cluj-Gherla, Claudiu Lucian Pop, a fost desemnat noul Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România, după ce această funcție a rămas vacantă în urma decesului cardinalului Lucian Mureșan, în vârstă de 94 de ani, în luna septembrie a acestui an.

Noul lider al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a fost ales joi, 6 noiembrie, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Sinodului Episcopilor, desfășurată în Roma, la Colegiul Pontifical Român Pio Romeno. Alegerea a fost validată ulterior de Papa Leon al XIV-lea, conform normelor canonice, a precizat un comunicat oficial.

Traiectoria vieții și parcursul profesional

Claudiu Lucian Pop s-a născut în anul 1972 în localitatea Pișcolt, județul Satu Mare. A urmat școala primară în orașul Jibou și a absolvit liceul din zona sa natală. Inițial, în 1990, a fost admis la Facultatea de Chimie din București, însă după un an a renunțat la această direcție pentru a se dedica studiilor teologice.

În 1991, a primit o bursă de studiu la Roma, unde a petrecut opt ani ca student al Colegiului Pontifical Român Pio Romeno. A studiat Filosofia la Universitatea Pontificală Urbană și Teologia la Universitatea Gregoriană din Roma. A obținut licența în Teologie Spirituală în 1998 și doctoratul în 2006.

A fost hirotonit preot pe 23 iulie 1995. Între 1997 și 1999, a fost responsabil de Biserica Greco-Catolică Română din Roma, Santissimo Salvatore alle Coppelle. Din 1999 până în 2001 a îndeplinit funcția de vice-rector la Misiunea Greco-Catolică Română din Paris, iar între 2001 și 2007 a fost rectorul aceleiași instituții.

Pe 12 decembrie 2007, Claudiu Lucian Pop a fost numit rector al Colegiului Pontifical Român Pio Romeno din Roma. În anul 2011, a fost ales episcop de curie al Arhiepiscopiei Majore, fiind consacrat episcop de către Papa Benedict al XVI-lea și Cardinalul Lucian Mureșan.

Activități recente și rolul în comunitate

Un moment notabil din activitatea sa îl constituie coordonarea vizitei Papei Francisc în 2 iunie 2019, la Blaj, o vizită cu mare încărcătură simbolică pentru comunitatea greco-catolică din România.

În aprilie 2021, după obținerea acordului Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și informarea Sfântului Scaun, Cardinalul Lucian Mureșan l-a transferat pe Claudiu Lucian Pop episcop eparhial al Eparhiei de Cluj-Gherla.

Încredere și continuitate într-o funcție cheie

Noul Arhiepiscop Major Claudiu Lucian Pop preia conducerea Bisericii Greco-Catolice Române într-un moment crucial, asigurând continuitatea spirituală și administrativă după pierderea cardinalului Mureșan. Alegerea sa reprezintă un semn de încredere în experiența și dedicarea deosebită față de această comunitate eclezială.

Implicații pentru Biserica Greco-Catolică din România

Prin numirea sa, Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică își reafirmă vocația de legătură vie între tradițiile răsăritene și comuniunea cu Roma. Sub conducerea noului arhiepiscop major Claudiu Lucian Pop, așteptările comunității sunt mari, iar misiunea de consolidare a credinței și a coeziunii bisericii devine o prioritate.

Foto: Bisericaromanaunita.ro
Redactor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.