Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Engie preia parcul eolian de 253 MW de la Greenvolt în România

Redacția21 decembrie 2025
Engie preia parcul eolian de 253 MW de la Greenvolt în România

Pe scurt

Engie România a preluat un parc eolian onshore de 253 MW în județul Ialomița de la Greenvolt Group, prin divizia sa Greenvolt Power, marcând o nouă etapă în strategia de rotație a activelor a Greenvolt, care implică vânzarea a 70-80% din proiectele dezvoltate intern, păstrând 20-30% pe bilanț. Parcursul ambițios include și alte tranzacții recente în Polonia și Spania, precum și proiecte de stocare a energiei prin baterii (BESS). Proiectul din Ialomița, aflat în construcție și format din 42 de turbine eoliene eficiente, se anunță a fi unul dintre cele mai mari din România și este programat să fie finalizat în 2027, contribuind semnificativ la tranziția energetică și securitatea aprovizionării atât la nivel național, cât și european. În plus, a fost acordat un Contract pentru Diferență (CfD) pe 15 ani pentru o parte din capacitate, asigurând astfel o vizibilitate financiară pe termen lung. Cristian Buzan, vicepreședinte Engie România, subliniază că această achiziție reflectă angajamentul companiei de a accelera tranziția energetică în România și Europa, dublându-și amprenta de energie regenerabilă pe o piață cu potențial solid de creștere și sprijinind obiectivul de carbon net zero până în 2045. Această colaborare între Engie și Greenvolt evidențiază dinamica pieței de energie regenerabilă din România și rolul crucial al investițiilor strategice în sustenabilitate și inovare energetică.

Engie preia parcul eolian de 253 MW de la Greenvolt în România

Engie preia un parc eolian de 253 MW de la Greenvolt în România

Grupul Greenvolt, prin divizia sa Greenvolt Power, dezvoltator specializat în proiecte eoliene, fotovoltaice și de stocare a energiei, a anunțat recent încheierea unui acord pentru vânzarea unui parc eolian onshore cu o capacitate de 253 MW situat în județul Ialomița către Engie România, filială a grupului francez Engie.

Această tranzacție face parte dintr-o serie de operațiuni strategice derulate de Greenvolt în 2025, menite să optimizeze portofoliul de active. Anul acesta, compania a efectuat vânzări importante de proiecte eoliene în Polonia, a cedat un portofoliu greenfield în Spania în prima jumătate a anului, precum și tranzacții recente legate de sisteme de stocare a energiei (BESS) tot în Polonia. Conform strategiei de rotație a activelor, Greenvolt intenționează să vândă între 70% și 80% din proiectele dezvoltate intern, păstrând însă o cotă de 20-30% în portofoliu.

Parcul eolian din Ialomița este în prezent în fază de construcție, fiind dezvoltat de Greenvolt Power, și se anunță a fi unul dintre cele mai mari din România. Acesta va include 42 de turbine eoliene cu tehnologie de înaltă eficiență, care vor contribui semnificativ la tranziția energetică a țării și la consolidarea securității energetice regionale. Punerea în funcțiune a proiectului este prevăzută pentru anul 2027.

Un element important al acestui parc este faptul că a obținut un Contract pentru Diferență (CfD) pe o perioadă de 15 ani pentru o parte din capacitatea sa, un mecanism care asigură stabilitatea veniturilor pe termen lung și oferă un profil investițional solid, creând un cadru financiar predictibil pentru dezvoltatori și investitori.

Cristian Buzan, Vicepreședinte Engie România, a subliniat importanța achiziției: „Prin integrarea unui proiect eolian de această amploare în portofoliul nostru, Engie își dublează prezența în sectorul energiei regenerabile pe piața românească, care are un potențial de creștere considerabil. Această investiție reflectă angajamentul nostru ferm față de accelerarea tranziției energetice atât în România, cât și în întreaga Europă, contribuind totodată la securitatea aprovizionării și la atingerea obiectivului nostru de neutralitate carbonică până în 2045”.

Această tranzacție confirmă poziția Greenvolt ca jucător important în domeniul energiei verzi, dar și ca o companie agilă care știe să gestioneze activ portofoliul de proiecte pentru a susține creșterea și dezvoltarea sustenabilă. În același timp, pentru Engie România, preluarea acestui parc marchează un pas esențial în consolidarea ofertei sale de energie regenerabilă și în extinderea amprentei sale în regiune.

Pe fondul provocărilor globale privind schimbările climatice și al creșterii cererii de energie curată, proiecte precum cel din Ialomița sunt cruciale pentru realizarea tranziției energetice la nivel național și continental, oferind o alternativă sustenabilă la resursele fosile și sprijinind obiectivele europene legate de decarbonizare.

Engie România și Greenvolt rămân jucători-cheie în domeniul energiei regenerabile, iar această colaborare despre care s-a anunțat oficial în ultima perioadă este un exemplu clar de parteneriat strategic ce poate impulsiona dezvoltarea sectorului energetic verde din regiune.


Autor: Iulian, Romania-Insider.com
Foto: Arhivă / Comunicat de presă

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.