Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Electrocentrale București caută contractant pentru centrală electrică de 400 milioane euro

Redacția•10 decembrie 2025
Electrocentrale București caută contractant pentru centrală electrică de 400 milioane euro

Pe scurt

Electrocentrale București, una dintre cele 17 companii de stat selectate de guvern pentru restructurare, a lansat licitația pentru construirea unei noi centrale electrice pe gaz în sudul Bucureștiului, un proiect evaluat la peste 2,1 miliarde de lei (aproximativ 400 milioane euro). Termenul pentru depunerea ofertelor este 5 februarie, iar evaluarea acestora va include o pondere de 50% prețul, restul fiind criterii tehnice, precum eficiența și capacitatea maximă electrică și termică. Noua centrală va avea o putere electrică instalată de 275 MWe și o capacitate termică de 214 MWt, cu o eficiență globală a unității de cogenerare de 85,8%. Alimentată cu gaz natural, unitatea va avea posibilitatea de a funcționa în viitor și cu un amestec de hidrogen, cu emisii specifice de CO2 limitate la 235 g/kWhe, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului și sporind eficiența energetică. Centrala va putea asigura controlul secundar și va participa la serviciile tehnologice ale sistemului. Directorul general interimar al Elcen, Adrian Tudora, subliniază importanța acestui proiect pentru modernizarea și stabilitatea sistemului de termoficare în Capitală, marcând un pas important în tranziția energetică a Bucureștiului. Ulterior, vor urma licitații pentru unitățile noi de la CET Grozăvești și Progresu, consolidând astfel strategia de dezvoltare durabilă a sistemului energetic din capitală. Această inițiativă este un pas esențial pentru asigurarea unui viitor energetic sustenabil și eficient pentru București.

Electrocentrale București caută contractant pentru centrală electrică de 400 milioane euro

Electrocentrale București demarează licitația pentru un nou termocentral în valoare de 400 milioane de euro

Electrocentrale București, unul dintre cele 17 companii de stat selectate pentru restructurare de către guvern, a anunțat lansarea licitației pentru construirea unei noi centrale electrice în cogenerare, alimentată cu gaze naturale, în zona de Sud a Capitalei. Proiectul este estimat la o valoare de peste 2,1 miliarde lei (aproximativ 400 milioane euro) și reprezintă un pas important în modernizarea și creșterea eficienței sistemului de termoficare bucureștean.

Detalii despre licitație și criteriile de evaluare

Potrivit Economica.net, firmele interesate pot depune ofertele până pe data de 5 februarie. Evaluarea ofertelor va fi realizată pe baza unui algoritm în care prețul va conta în proporție de 50%, iar restul punctajului va fi acordat pe criterii tehnice, inclusiv eficiența energetică și capacitatea maximă de producție electrică și termică pe care o poate asigura centrala.

Caracteristicile tehnice ale noii centrale

Noul proiect prevede o centrală cu o putere electrică instalată de 275 MW și o capacitate termică de 214 MW (echivalentul a 185 Gcal/h). Eficiența brută totală a unității de cogenerare este estimată la 85,8%, ceea ce indică o performanță superioară în comparație cu centralele tradiționale. Combustibilul principal va fi gazul natural, însă proiectul este gândit pentru a integra, pe viitor, o funcționare mixtă cu hidrogen, în conformitate cu direcțiile globale de tranziție energetică. Emisiile specifice de CO2 vor fi limitate la maximum 235 grame pe kW-oră electrică, un prag optim care sprijină obiectivele de reducere a poluării.

Centrala va fi proiectată să ofere și servicii de control secundar și să participe activ în sistemul tehnologic național, asigurând astfel flexibilitate și stabilitate operativă.

Modernizarea sistemului de termoficare din București

Adrian Tudora, directorul general interimar al Electrocentrale București (Elcen), a subliniat, într-o postare pe Facebook, faptul că acest proiect reprezintă o investiție esențială pentru viitorul energetic al Capitalei. „Punem bazele unui sistem de cogenerare modern și performant la CET Sud, ceea ce va aduce pe termen lung o eficiență energetică sporită, emisii poluante reduse și stabilitate sporita în sistemul de încălzire centralizată al Bucureștiului. Este un pas important în tranziția energetică a Capitalei”, a transmis Tudora.

Următoarele etape: noi licitații pentru CET Grozăvești și Progresu

După finalizarea acestui proces de selecție, Electrocentrale București plănuiește să lanseze licitații similare pentru construirea unor noi unități de cogenerare la celelalte centrale importante din rețea – CET Grozăvești și CET Progresu. Aceste demersuri vor contribui la un sistem integrat de producție energetică mai curată, mai eficientă și mai sigură pentru locuitorii Capitalei.

Prin acest proiect major, Electrocentrale București marchează începutul unei noi ere pentru sistemul de alimentare cu energie termică și electrică din București, aliniindu-se noilor tendințe energetice și angajamentelor europene privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Se deschide astfel calea pentru o infrastructură modernă, care să susțină confortul și siguranța energetică a milioane de oameni în anii ce vor urma.

(Foto: Dmitry Kalinovsky / Dreamstime.com)
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.