Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Eforturile de consolidare fiscală din România, complicate de recesiunea iminentă

Redacția•06 noiembrie 2025
Eforturile de consolidare fiscală din România, complicate de recesiunea iminentă

Pe scurt

Capital Economics avertizează că eforturile de consolidare fiscală ale României sunt complicate de o recesiune probabilă în a doua jumătate a acestui an și de lipsa coerenței în coaliția de guvernare, concluzionând că măsurile bugetare adoptate până acum sunt insuficiente pentru stabilizarea raportului datorie publică/PIB. În acest context, costul de împrumut al României pe 10 ani, exprimat în moneda locală, este anticipat să rămână în jurul nivelului actual de 7%, dar va fi supus presiunilor odată cu epuizarea efectelor măsurilor anterioare și necesitatea unor acțiuni suplimentare. Daniel Daianu, șeful Consiliului Fiscal, estimează un deficit public de circa 6-6,5% din PIB în 2024, cu o posibilă reducere sub 5% după 2026, contingentă însă de o diminuare semnificativă a evaziunii fiscale prin reformarea ANAF, instituție catalogată drept „capturată” de interese obscure, iar digitalizarea promisă de conducerea ANAF și Ministerul de Finanțe până în 2026 ridică semne de întrebare, având în vedere eșecurile anterioare. Analistul Nichollas Farr subliniază că consolidarea fiscală actuală ar reduce deficitul primar doar cu 1,2% din PIB în 2025 și 2% în 2026, ceea ce este mult sub necesarul de 6-7% considerat esențial pentru stabilizarea datoriei publice. Astfel, noi măsuri de austeritate vor fi inevitabile, deși recesiunea iminentă și presiunile sociale generate de mentinerea pensiilor și salariilor publice la nivel constant în condițiile inflației ridicate vor complica adoptarea acestor politici. România nu are o istorie de proteste masive cauzate de austeritate, însă tensiunile interne din coaliția guvernamentală și teama de reforme ar putea bloca orice tentativă de consolidare fiscală după 2026, reflectând o perspectivă sumbră și incertă pentru economia românească în următorii ani. Această situație este tratată cu scepticism de Capital Economics, fiind influențată de factori politici, economici și de implementarea slab coordonată a reformelor fiscale, ceea ce indică un viitor dificil pentru stabilitatea financiară a țării.

Eforturile de consolidare fiscală din România, complicate de recesiunea iminentă

Capital Economics: Eforturile României de consolidare fiscală, complicate de o recesiune probabilă

Analistul Nichollas Farr, din cadrul firmei globale de macroeconomie Capital Economics, atrage atenția că măsurile bugetare adoptate până în prezent de Guvernul României nu sunt suficiente pentru a stabiliza raportul dintre datoria publică și PIB. Mai mult, implementarea unor pași suplimentari în această direcție va fi dificilă din cauza unei recesiuni ce este considerată un scenariu „foarte probabil” în a doua jumătate a acestui an, dar și a lipsei de coerență între partidele din coaliția de guvernare.

Costul datoriei publice și presiunile viitoare

Conform analizei Capital Economics, costul finanțării guvernamentale pe termen de 10 ani, exprimat în moneda națională, va rămâne probabil la nivelul actual de circa 7% până la sfârșitul anului. Totuși, după ce efectele măsurilor bugetare anterioare vor fi asimilate, costurile de împrumut ar putea fi supuse unor presiuni sporite, mai ales dacă vor fi necesare noi acțiuni de consolidare fiscală. Barierele pentru o scădere susținută a costurilor de finanțare sunt semnificative, apreciază Farr.

Deficitul bugetar și perspectiva optimistă a Consiliului Fiscal

Într-o prezentare recentă, Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal, a estimat că deficitul public ar putea ajunge la 6-6,5% din PIB în 2024, ca urmare a măsurilor deja adoptate. Totuși, el susține că acest procentaj ar putea scădea sub pragul de 5% după 2026, în condițiile reducerii substanțiale a evaziunii și evitării fiscale, datorită activității intensificate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Deși acest scenariu pare optimist, în special raportat la performanța ANAF din trecut și la lipsa de voință politică pentru reformarea aparatului fiscal în cadrul actualei guvernări, Daianu consideră că alternativa o reprezintă majorarea cotei TVA – o soluție temporară des folosită în România în locul reformelor structurale profunde. El a calificat ANAF ca fiind o „instituție capturată”, controlată de grupuri de interese.

Promisiuni de digitalizare și scepticism justificat

Șeful ANAF, Adrian Nica, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au promis digitalizarea instituției până la finalul anului 2026, ceea ce ar urma să îmbunătățească colectarea taxelor. Cu toate acestea, astfel de angajamente, deseori susținute prin credite și consultanță din partea instituțiilor financiare internaționale, nu au avut succes în trecut, iar scepticismul Capital Economics este pe deplin justificat.

În afară de această strategie de digitalizare, calendarul reformelor guvernamentale rămâne vag și neclar.

Perspectivele privind consolidarea fiscală în anii următori

Analiza detaliată semnată de Nicholas Farr estimează că măsurile de consolidare fiscală adoptate vor reduce deficitul primar cu doar 1,2% din PIB în 2025 și cu 2% în 2026. Aceasta reprezintă mult sub nivelul de 6-7% necesar pentru stabilizarea raportului datorie publică – PIB, conform celor de la Capital Economics.

Aceste concluzii sunt în linie cu consensul existent între analiști, guvern și Comisia Europeană, astfel, este de așteptat ca România să fie nevoită să implementeze măsuri suplimentare de austeritate în anii următori pentru a controla datoria publică.

Riscul unei recesiuni și impactul social

Capital Economics se delimitează de consens prin avertizarea privind o recesiune probabilă în a doua jumătate a anului, un scenariu care, deși este neclar din cauza comunicării ambigue privind datele trimestriale asupra PIB-ului, rămâne foarte plauzibil. În acest context, presiunea asupra guvernului de a relaxa măsurile de consolidare fiscală crește semnificativ.

Mai mult, în condițiile unei inflații ridicate, menținerea pensiilor și salariilor din sectorul public la același nivel timp de doi ani consecutivi – cum a decis guvernul – va genera inevitabil presiuni sociale considerabile.

Chiar dacă România nu are o tradiție a protestelor de masă declanșate de măsuri de austeritate, există riscul ca aceste tensiuni să federeze facțiuni anti-reformă în coaliția de guvernare. Acest lucru ar putea bloca adoptarea unor noi măsuri fiscale după anul 2026, fix perioada în care astfel de decizii trebuie să fie elaborate și puse în aplicare.

Iulian Hossu, Romania Insider
Foto: Hyotographics/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.