Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ediția a III-a dedicată lucrărilor pe hârtie

Redacția•12 decembrie 2025
Ediția a III-a dedicată lucrărilor pe hârtie

Pe scurt

Târgul „Smallest Art Fair in Town” revine la București cu a treia ediție dedicată exclusiv lucrărilor pe hârtie, reunind opt galerii de artă contemporană: Arsmonitor, Anaid, Gaep, Lutniţa, Mobius, Sector 1, Solo și Suprainfinit. Evenimentul, intitulat „In Dark Woods, A Gate”, propune o explorare a stărilor de rătăcire, dezorientare și redescoperire în fața incertitudinii, evidențiind spațiile intermediare în care sensurile se destramă pentru a se reconfigura. Lucrările expuse urmăresc contururile peisajelor interioare, transformând căutarea unor noi perspective într-un act de orientare personală și artistică. Printre artiștii prezenți se numără Alina Aldea, Raluca Arnăutu, Pavel Brăila, Yvonne Hasan, Andrei Ispas, Irina Marinescu, Sebastian Moldovan, Anca Mureșan și mulți alții care aduc o varietate de expresii vizuale captivante. Târgul se desfășoară între 14 și 21 decembrie la Salon de Papier, oferind acces gratuit publicului pasionat de arta contemporană pe suport de hârtie, fiind o oportunitate unică de a descoperi noi forme de creație și dialog artistic în inima capitalei.

Ediția a III-a dedicată lucrărilor pe hârtie

Smallest Art Fair in Town: A Treia Ediție a Evenimentului Dedicat Lucrărilor pe Hârtie, la București

În perioada 14-21 decembrie, Bucureștiul găzduiește cea de-a treia ediție a Smallest Art Fair in Town, un târg de artă contemporană dedicat exclusiv lucrărilor realizate pe hârtie. Evenimentul promite să ofere publicului o incursiune profundă în universul artistic creat de o selecție atentă a galeriilor și artiștilor locali și internaționali, într-o atmosferă relaxată și accesibilă, cu intrare liberă.

Tema ediției 2023: „In Dark Woods, A Gate”

Anul acesta, târgul explorează stările complexe de „rătăcire, dezorientare și redescoperire pe fundalul incertitudinii”, sub titlul sugestiv „In Dark Woods, A Gate”. Expoziția își propune să evidențieze spațiile intermediare în care sensul pare să se destrame pentru a se reconfigura, urmând astfel conturul peisajelor interioare unde căutarea unor noi perspective devine o modalitate de orientare.

Această tematică profundă invită vizitatorii să parcurgă o călătorie introspectivă, reflectată în lucrările alese, care dezvăluie complexitatea și dinamica percepțiilor artistice în fața lumii contemporane.

Galele participante și artiștii reprezentați

Opt galerii de artă contemporană vor fi prezente la acest eveniment, prezentând creațiile artiștilor pe care îi reprezintă. Printre acestea se numără Arsmonitor, Anaid, Gaep, Lutniţa, Mobius, Sector 1, Solo și Suprainfinit, toate având un aport semnificativ în promovarea artei moderne și contemporane pe scena bucureșteană.

Lucrările expuse reprezintă o gamă variată de expresii artistice realizate pe hârtie și provin de la artiști cu recunoaștere în peisajul artistic românesc și european: Alina Aldea, Raluca Arnăutu, Alex Bodea, Pavel Brăila, Michele Bressan, Eva Chapkin, Norbert Filep, Andrei Gamarț, Bogdan Gîrbovan, Maria Guțu, Yvonne Hasan, Andrei Ispas, Irina Marinescu, Iulian Mereuță, Mitoș Micleușanu, Gili Mocanu, Sebastian Moldovan, Anca Mureșan, Sorin Neamțu, Radu Pandele, Magdalena Pelmuș, Marilena Preda Sânc, Lea Rasovszky, Victoria Sadovnic, Roman Tolici și Ecaterina Vrana.

Salon de Papier – spațiul expozițional

Evenimentul are loc în spațiul Salon de Papier, un loc care s-a impus ca un punct de referință important pentru artiștii și iubitorii de artă care apreciază lucrările realizate pe suporturi delicate, dar extrem de expresive, precum hârtia. Accesul este gratuit, oferind astfel publicului larg posibilitatea de a descoperi și de a se familiariza cu tendințele artistice contemporane dintr-un cadru primitor.

Victoria Sandovic, cu lucrarea „Willow Tree” (2023), prezentată prin intermediul Sector 1 Gallery, este unul dintre artiștii ce captează atenția prin modul în care reda peisaje interioare încărcate de simbolism și emoție, fiind un exemplu elocvent al tematicii expoziției.

Un eveniment de neratat pentru iubitorii de artă

Smallest Art Fair in Town reprezintă o inițiativă care pune în lumină un segment specializat – lucrările pe hârtie – adesea subevaluate în raport cu alte medii artistice. Prin această ediție, organizatorii reușesc să creeze un spațiu de dialog și reflecție asupra stărilor existențiale contemporane, utilizând arta ca mijloc de explorare și comuniune.

Dacă vă aflați în București în a doua jumătate a lunii decembrie, nu ratați șansa de a vizita această expoziție intimă, dar plină de profunzime, care promite să vă ofere o perspectivă nouă asupra artei contemporane pe suport de hârtie.

Foto: Victoria Sandovic, „Willow Tree”, 2023, courtesy Sector 1 Gallery
Contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.