Premierul Ilie Bolojan susține că, începând cu lunile următoare, economia României ar urma să iasă treptat din zona de frânare și să intre într-o fază de revenire. Mesajul vine în contextul pregătirii bugetului de stat pe 2026 și al eforturilor de reducere a deficitului, fără noi creșteri de taxe.
Guvernul pregătește bugetul pe 2026: accent pe investiții
Potrivit premierului, echipa guvernamentală lucrează în această perioadă la proiectul de buget pentru anul 2026, cu promisiunea că va fi construit pe ipoteze „realiste” și cu o orientare clară spre investiții publice. Obiectivul declarat este ca bugetul de anul viitor să susțină relansarea economică, nu doar funcționarea de zi cu zi a statului.
Deficitul bugetar pentru 2026 este vizat la puțin peste 6% din PIB, în scădere față de țintele de până acum, iar estimările Executivului merg pe ideea că inflația ar putea coborî spre 4%.
Cum a fost redus deficitul și cu ce costuri pentru populație
Premierul amintește că, în a doua parte a anului 2025, statul a făcut economii care au dus la diminuarea deficitului bugetar cu mai mult de un punct procentual din PIB, ajungându-se sub pragul de 8,4% care fusese asumat anterior.
Această ajustare a fost posibilă fără tăierea investițiilor publice, care au rămas la un nivel ridicat – peste 7% din PIB, echivalentul a 137,5 miliarde de lei. În paralel, au fost crescute veniturile la buget, inclusiv prin majorarea unor taxe, decizie care a afectat direct mediul de afaceri și consumul populației, inclusiv în Dolj.
Premierul recunoaște că aceste măsuri au provocat o contracție economică și dificultăți suplimentare pentru multe familii, lucru resimțit și în Craiova: de la costuri mai mari pentru firmele locale, până la scumpiri resimțite în coșul zilnic.
Banii europeni, principalul combustibil pentru investiții
Un element important în planul Guvernului îl reprezintă fondurile europene. Pentru 2026, autoritățile mizează pe peste 15 miliarde de euro veniți prin PNRR și politica de coeziune, bani care ar trebui să finanțeze proiecte de infrastructură, economie și servicii publice.
Pentru Oltenia și pentru Craiova, astfel de fonduri pot însemna, concret:
- continuarea sau accelerarea lucrărilor de drumuri și centuri ocolitoare;
- investiții în rețele de apă-canal și termoficare;
- modernizarea școlilor, spitalelor și a transportului public;
- sprijin pentru proiecte private care aduc locuri de muncă în regiune.
Premierul afirmă că proiectele pe bani europeni – inclusiv cele din PNRR – au fost „prioritizate”, astfel încât sumele disponibile să fie folosite cu impact cât mai mare în economie.
Tăieri de cheltuieli în administrație și calendar pentru noua lege
Un alt pilon al strategiei de relansare este reducerea cheltuielilor statului, în special în zona administrativă. La începutul lunii februarie, Guvernul intenționează să își asume răspunderea în Parlament pe un pachet legislativ care vizează limitarea cheltuielilor publice. Abia după adoptarea acestuia ar urma să fie votat bugetul de stat pe 2026.
Pentru autoritățile locale, inclusiv pentru Primăria Craiova și consiliile locale din Dolj, asta ar putea însemna reguli mai stricte privind personalul, salariile și cheltuielile de funcționare, dar și presiune mai mare pentru a atrage fonduri europene și pentru a prioritiza investițiile care contează pentru comunitate.
Când ar trebui să simtă oamenii relansarea
Deși măsurile de reducere a deficitului au adus, pe termen scurt, presiuni suplimentare asupra nivelului de trai, premierul susține că, pe o „bază economică mai sănătoasă”, în lunile următoare România ar urma să intre treptat pe un drum de relansare.
Pentru craioveni, acest lucru s-ar putea traduce, în timp, prin:
- mai multe șantiere de infrastructură finanțate din bani europeni;
- proiecte noi în industrie, logistică sau servicii, care să creeze locuri de muncă;
- presiune mai mică pe inflație, dacă prognozele de scădere spre 4% se confirmă;
- servicii publice modernizate – de la spitale și școli, la transport local.
Rămâne ca în perioada următoare Guvernul să prezinte în detaliu proiectul de buget pe 2026 și lista concretă de investiții, astfel încât și locuitorii din Craiova și Dolj să poată vedea clar ce proiecte îi privesc direct „azi, aici, acasă”.