Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Dronă rusă doboară pe teritoriul României, vremea menține avioanele de luptă la sol

Redacția•12 noiembrie 2025
Dronă rusă doboară pe teritoriul României, vremea menține avioanele de luptă la sol

Pe scurt

Un drone rus a căzut pe teritoriul României, în zona Grindu, județul Tulcea, la aproximativ 5 km de granița cu Ucraina, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, în contextul unui atac aerian lansat de Rusia asupra porturilor ucrainene de-a lungul Dunării. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul, iar președintele Nicușor Dan l-a catalogat drept „un accident”, arătând că astfel de situații s-au mai întâmplat. Dronele de tip Geranium au lovit porturile din zonele orașelor Izmail și Reni, provocând mai multe explozii aproape de granița României, ceea ce a dus la căderea unor fragmente de drone pe teritoriu românesc, într-o zonă locuită. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a subliniat pe Twitter că aceste acțiuni fac parte din războiul de agresiune al Rusiei și reprezintă provocări sistematice la adresa UE și NATO, iar România nu va ezita să crească prețul plătit de Rusia pentru astfel de fapte iresponsabile și ilegale. Echipe din Ministerul Apărării au intervenit prompt la fața locului pentru a securiza zona și a începe ancheta, menționând că, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile în sud-estul țării, avioanele de luptă ale Poliției Aeriene nu au putut decola pentru a intercepta dronele. Incidentul marchează o continuare a unor violări repetate ale spațiului aerian românesc de către drone rusești, care în luna septembrie au fost surprinse de două ori în mod intenționat încălcând spațiul aerian românesc, în ciuda dezmințirilor oficiale, iar de la începutul conflictului mai multe drone au căzut pe teritoriul României în urma atacurilor asupra porturilor ucrainene. Această situație amplifică tensiunile regional și subliniază vulnerabilitatea spațiului aerian românesc în contextul escaladării agresiunilor Rusiei asupra Ucrainei și proximității conflictului la granițele României.

Dronă rusă doboară pe teritoriul României, vremea menține avioanele de luptă la sol

Dronă rusească prăbușită pe teritoriul României, condițiile meteo împiedică decolarea avioanelor de luptă

În noaptea de luni spre marți, 10 spre 11 noiembrie 2025, o dronă de origine rusească a căzut pe teritoriul României, în zona localității Grindu din județul Tulcea, la aproximativ 5 kilometri de granița cu Ucraina. Evenimentul a stârnit reacții oficiale din partea autorităților române, Ministerul Afacerilor Externe condamnând incidentul, în timp ce președintele Capitalei, Nicușor Dan, l-a catalogat drept „un accident”.

O piesă a unui atac asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre

Se pare că drona face parte dintr-un atac coordonat al Rusiei împotriva porturilor comerciale din zona de pe Dunăre, situate în apropierea orașelor Izmail și Reni, concomitent cu mai multe explozii raportate în vecinătatea graniței românești. Potrivit sursei Biziday, atacurile au fost efectuate cu drone de tip Geranium, specifice recentelor operațiuni aeriene rusești.

Reacția autorităților române

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a fost printre primii reprezentanți ai Guvernului care a condamnat public acest gest. Pe rețelele sociale, ea a explicat: „Noaptea trecută, Rusia a bombardat încă o dată Ucraina, iar consecințele au ajuns pe teritoriul României. Atacul asupra infrastructurii portuare comerciale ucrainene a cauzat căderea unor fragmente ale dronei într-o zonă populată de pe teritoriul nostru.”

Ministrul a subliniat că această acțiune face parte dintr-un șir de incidente similare, reflectând războiul de agresiune purtat de Rusia. „Aceasta se traduce prin provocări sistematice la adresa Uniunii Europene și NATO. România va măsura cu fermitate prețul pe care Moscova îl plătește pentru astfel de acțiuni iresponsabile și ilegale,” a adăugat Oana Țoiu.

Intervenția și limitările militare

După prăbușirea dronei, echipele Ministerului Apărării Naționale s-au deplasat imediat la fața locului, unde au găsit și securizat resturile dispozitivului. Autoritățile au demarat o anchetă pentru a clarifica circumstanțele exacte ale incidentului.

Totodată, MApN a anunțat că, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din sud-estul țării, avioanele de vânătoare din cadrul Poliției Aeriene nu au putut să decoleze pentru a intercepta dronele. Într-un comunicat oficial, ministerul a explicat: „În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. Radarele MApN au detectat grupuri de drone aflate în apropierea spațiului aerian național, ceea ce a determinat activarea preventivă a sistemelor noastre de apărare antiaeriană. Totuși, condițiile meteo au împiedicat decolarea aeronavelor Poliției Aeriene.”

Declarațiile președintelui Bucureștiului

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a oferit o perspectivă mai relaxată asupra incidentului, considerându-l „un accident” care nu este singular. „S-a mai întâmplat asta și în trecut,” a punctat oficialul, făcând referire la episoade similare petrecute în urmă cu câteva luni.

Contextul incidentelor anterioare

În luna septembrie 2025, două incidente au stârnit îngrijorare după ce drone rusești au pătruns în mod aparent intenționat în spațiul aerian al României, în ciuda negărilor oficiale ale Moscovei. De la începutul conflictului din Ucraina, numeroase drone care participau la atacuri asupra porturilor ucrainene au ajuns sa cadă pe teritoriul românesc, generând tensiuni sporite la granița de est a Uniunii Europene.

Acest nou incident vine să confirme faptul că conflictul din Ucraina produce efecte directe și asupra securității naționale a României, iar autoritățile sunt în alertă continuă pentru a răspunde unor evoluții din ce în ce mai complexe.

Foto: Trentinness | Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii, contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.