Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Dronă marină detectată în apele teritoriale românești, Ucraina afirmă că nu este a lor

Redacția•06 decembrie 2025
Dronă marină detectată în apele teritoriale românești, Ucraina afirmă că nu este a lor

Pe scurt

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat pe 3 decembrie că toate dronele maritime „Sea Baby” implicate în misiuni operaționale în regiunea Mării Negre au fost localizate și că niciuna nu a pătruns în apele teritoriale românești, contrazicând astfel anunțul Ministerului Apărării de la București privind detectarea unei drone maritime la 36 de mile est de Constanța, care a fost neutralizată de scafandri militari români din cadrul Forțelor Navale. Potrivit oficialilor români, drona identificată ca fiind de tip 'Sea Baby' reprezenta un pericol pentru navigație și a fost distrusă prin detonare controlată, însă nu s-a confirmat apartenența acesteia, Ucraina negând orice legătură cu dispozitivul interceptat. Creșterea activității militare în Marea Neagră a intensificat atacurile Ucrainei asupra flotei fantomă ruse de petroliere cu drone kamikaze, provocând tensiuni regionale și nemulțumirea liderilor turci, care au criticat aceste acțiuni drept un risc pentru siguranța navigației. Scopul Ucrainei este de a slăbi capacitatea Rusiei de a finanța războiul prin exporturi, însă aceste operațiuni au dus la creșterea costurilor de asigurare pentru navele care transportă cereale și alte produse petroliere. Forțele Navale Române au o experiență considerabilă în neutralizarea echipamentelor militare și a minelor plutitoare în Marea Neagră, cu circa 150 de mine eliminate în ultimii patru ani, iar colaborarea trilaterală între România, Bulgaria și Turcia, printr-un grup comun de lucru, vizează dezamorsarea minelor apărute de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. În paralel, Statele Unite încearcă să medieze negocieri de pace între părțile aflate în conflict, dar un acord nu a fost încă atins, Rusia cerând cedarea unor teritorii din estul Ucrainei, în timp ce Kievul refuză să renunțe la zonele fortificate pentru a nu deschide calea invaziei. Această situație complexă reflectă tensiunile militare și geopolitice crescânde în Marea Neagră, cu impact direct asupra securității regionale și comerțului internațional.

Dronă marină detectată în apele teritoriale românești, Ucraina afirmă că nu este a lor

Dronă maritimă detectată în apele teritoriale românești nu aparține Ucrainei, anunță SBU

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat miercuri, 3 decembrie, că toate dronele maritime de tip „Sea Baby” aflate în misiuni operative în regiunea Mării Negre au fost identificate, nu a pierdut niciuna dintre acestea, iar niciuna nu a pătruns în apele teritoriale ale României. Această precizare vine în contextul în care Ministerul Apărării de la București anunțase în aceeași zi detectarea unei drone maritime la aproximativ 36 de mile est de orașul Constanța, în Marea Neagră.

Potrivit unui comunicat oficial al Ministerului Apărării, drona respectivă prezenta un pericol pentru siguranța navigației și a fost neutralizată de scafandrii militari ai Forțelor Navale Române. „Militarii Centrului 39 Scafandri au intervenit în zona marină estimată la 36 mile marine est de Constanța, susținuți de nava de supraveghere maritimă MAI 1.107 a Gărzii de Coastă. După analiza obiectului plutitor, s-a constatat că este o dronă de suprafață fără pilot de tipul 'Sea Baby'”, se arată în comunicat. Echipa de intervenție a primit aprobarea pentru neutralizarea obiectului, iar în jurul orei 13:00 drona a fost distrusă prin detonare controlată. Ministerul nu a menționat însă dacă drona neutralizată era ucraineană sau nu.

Marea Neagră a fost scena unei intensificări a activităților militare recente, ca urmare a faptului că Ucraina a crescut atacurile asupra flotei fantomă de petroliere rusești. Până în prezent, trei astfel de petroliere au fost ținta unor drone kamikaze. Aceste atacuri au avut loc în zona economică exclusivă a Turciei, iar președintele Recep Tayyip Erdoğan a condamnat acțiunile ca fiind un pericol la adresa siguranței navigației.

Scopul atacurilor ucrainene asupra petrolierele rusești este de a reduce capacitatea Rusiei de a-și exporta bunurile și, implicit, de a finanța războiul. Totuși, aceste operațiuni au dus și la creșterea primelor de asigurare pentru navele care transportează cereale, petrol brut și produse petroliere.

Forțele Navale Române au acumulat o experiență semnificativă în distrugerea echipamentelor militare care ajung accidental în apele teritoriale ale țării. În aproape patru ani, aproximativ 150 de mine marine au fost neutralizate în zona Mării Negre, dintre care șapte au fost eliminate direct de Forțele Navale Române.

Mai mult, România face parte dintr-un grup de lucru comun împreună cu Bulgaria și Turcia, creat pentru dezamorsarea minelor plutitoare, care au început să apară în Marea Neagră după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

În paralel, Statele Unite depun eforturi pentru medierea unor negocieri de pace între cele două părți aflate în conflict, însă până în prezent nu s-a ajuns la un acord. Rusia solicită cedarea unor teritorii din estul Ucrainei, însă Ucraina refuză să renunțe la zonele fortificate pe care le controlează, menținându-și poziția în fața avansului trupelor ruse.

Contact autor: radu@romania-insider.com
Fotografie: Australian Naval Institute / SBU pe Telegram

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.