Știri naționale și internaționale

Două treimi dintre clienții români nu revin pentru a doua achiziție, arată o analiză

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Conform noului Customer Loyalty Index realizat de White Image, cea mai veche companie de email marketing din România, peste două treimi dintre consumatorii români nu revin pentru o a doua achiziție, rata medie de revenire fiind de doar 28%. Analiza detaliază modul în care comportamentul post-cumpărare al românilor diferă între brandurile care comunică strict tranzacțional și cele care investesc în relații, personalizare și mecanisme de fidelizare, evidențiind că pierderea semnificativă de business apare după prima achiziție mai ales când nu există elemente de personalizare – în această situație rata de retur scade sub 20%. Brandurile care aplică segmentare și automatizări de bază (mesaje de bun venit, post-achiziție, reumplere) reușesc să atingă o rată de retur între 30-35%, iar cele ce integrează personalizări avansate și scenarii automate recurente depășesc 40%, beneficiind de o creștere de 2-3 ori a engagementului, o valoare pe durata vieții clientului cu până la 60% mai mare și costuri de reactivare semnificativ reduse. Echipa White Image subliniază că diferența nu constă în frecvența emailurilor, ci în relevanța lor, iar în România, problemele structurale ale bazelor de date – lipsa opt-in-ului clar, date incomplete sau inconsistente și istoric de comunicare neunitar – afectează reputația expeditorului și performanța campaniilor, indiferent de buget sau creativitate. Un capitol important al Indexului este dedicat gamificării în comunicarea prin email și automatizarea marketingului, demonstrând că badge-uri, niveluri de statut, recompense non-financiare și provocări recurente mențin interesul și implicarea clienților dincolo de promoții, transformând comunicarea într-o experiență continuă. Raportul afirmă că gamificarea reprezintă o formă modernă de relaționare, satisfăcând nevoia umană de progres, recunoaștere și apartenență, crescând astfel frecvența interacțiunilor, implicarea emoțională și sentimentul de loialitate pe termen lung. Customer Loyalty Index confirmă o schimbare majoră de paradigmă: email marketing-ul nu mai este un canal pentru vânzări ocazionale, ci o infrastructură esențială a relației brand-client. Fidelitatea nu se construiește prin discounturi sporadice, ci prin dialog, relevanță și continuitate, iar brandurile performante tratează comunicarea ca pe o relație, nu doar o campanie punctuală. White Image, fondată în 2003, susține astfel că succesul în fidelizarea clienților români depinde de o strategie integrată, personalizată și bazată pe relaționare continuă, elemente esențiale pentru creșterea retenției și a valorii pe termen lung a clienților.

Două treimi dintre consumatorii români nu revin pentru o a doua achiziție, arată o analiză recentă

Potrivit noului Customer Loyalty Index, bazat pe o analiză amplă a datelor provenite din campanii de marketing, peste două treimi din clienții români nu fac o a doua achiziție la același brand. Studiul a fost realizat de White Image, cea mai veche companie de email marketing din România, care a făcut o evaluare detaliată a comportamentului post-achiziție al consumatorilor din țară. Rezultatele scot în evidență diferențele semnificative dintre brandurile cu o comunicare tranzacțională și cele care investesc în relații durabile, personalizare și mecanisme de fidelizare.

Cum se calculează Customer Loyalty Index?

Indexul de fidelitate White Image măsoară succesul comunicării digitale pe baza a patru piloni esențiali: rata de revenire a clienților, frecvența interacțiunilor, gradul de personalizare a mesajelor și calitatea relației dintre brand și consumator. Conform acestui index, rata medie a clienților care revin pentru o nouă achiziție în România este de doar 28%. Cu alte cuvinte, pentru mai mult de 70% dintre consumatori, relația cu brandul încetează după primul contact comercial.

Pierderi substanțiale după prima tranzacție

Una dintre cele mai mari provocări pentru afaceri intervine după prima vânzare. Brandurile care nu aplică personalizarea în comunicare înregistrează o rată de revenire sub 20%, ceea ce înseamnă că peste 80% dintre clienți nu mai revin deloc. Pe de altă parte, firmele care implementează segmentarea și automatizări de bază – cum ar fi emailurile de bun venit, cele post-achiziție sau pentru reînnoire stocuri – ajung la o rată de revenire între 30 și 35%.

Mai mult, companiile care folosesc strategii avansate de personalizare și scenarii automate recurente ating frecvent o rată de retur de peste 40%, însoțită de creșteri de 2-3 ori ale angajamentului clienților și un valoarea de viață a clientului (CLV) cu până la 60% mai mare, reducând totodată semnificativ costurile de reactivare.

Relevanța email-urilor face diferența

Echipa White Image subliniază că succesul nu depinde de frecvența email-urilor, ci de relevanța lor: „Brandurile care înțeleg contextul, momentul potrivit și motivația consumatorului construiesc relații autentice, nu doar campanii.” Aceasta scoate în evidență un aspect esențial în marketingul digital: un email bine targetat și personalizat are un impact mult mai mare decât numeroasele mesaje trimise generic.

Probleme structurale ale bazelor de date românești

Indexul atrage atenția și asupra unor provocări care afectează performanța campaniilor de email marketing în România. Printre acestea se numără lipsa permisiunii clare (opt-in), date incomplete sau inconsistente și absența unui istoric coerent de comunicare. Aceste deficiențe influențează negativ reputația expeditorului și reduc eficiența campaniilor, indiferent de bugetul sau creativitatea investită.

Gamificarea în email marketing: o soluție inovatoare

Un capitol special al indexului este dedicat mecanismelor de gamificare integrate în comunicarea prin email și automatizările de marketing. Datele White Image arată că brandurile care adoptă elemente precum insigne, progres vizibil, nivele de status, recompense non-financiare și provocări frecvente reușesc să mențină interesul și angajamentul clienților dincolo de promoții, transformând comunicarea într-o experiență continuă.

„Gamificarea nu este un moft, ci o modalitate modernă de a construi relații, răspunzând nevoii umane de progres, recunoaștere și apartenență,” indică raportul. Aplicată corect, această strategie crește frecvența interacțiunilor, implicarea emoțională și sentimentul de apartenență – factori fundamentali pentru fidelizarea pe termen lung.

Marketingul prin email – infrastructura fidelizării

Indexul confirmă o schimbare de paradigmă importantă: marketingul prin email nu mai este doar un canal pentru vânzări ocazionale, ci devine infrastructura relației dintre brand și client. „Fidelizarea nu se construiește prin reduceri întâmplătoare, ci prin dialog, relevanță și continuitate. Brandurile care performează tratează comunicarea ca pe o relație, nu ca pe o simplă campanie,” declară echipa White Image.

Despre White Image

Fondată în 2003, White Image este cea mai veche companie de email marketing din România și dezvoltă propria platformă dedicată acestui domeniu, oferind soluții de automatizare și personalizare care ajută brandurile să creeze relații autentice și durabile cu clienții lor.

Foto sursă: Viorel Dudau | Dreamstime.com
radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.