Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Deputații români aprobă legea împotriva extremismului, retrimisă de președinte pentru analiză

Redacția•21 decembrie 2025
Deputații români aprobă legea împotriva extremismului, retrimisă de președinte pentru analiză

Pe scurt

Camera Deputaților a adoptat, pe 17 decembrie, Legea pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, după ce proiectul a fost trimis inițial la Curtea Constituțională și apoi returnat Parlamentului pentru reexaminare de către președintele Nicușor Dan, care a semnalat formulări ambigue în text ce ar fi putut extinde excesiv aplicabilitatea legii, favorizând posibile abuzuri. Obiecțiile președintelui au fost respinse atât de Curtea Constituțională, cât și de parlamentari, iar astfel proiectul de lege a fost aprobat în forma inițială, urmând să fie promulgat. Modificările propuse, inițiate de Silviu Vexler, președintele Comunităților Evreiești din România și deputat, au primit votul favorabil a 173 de parlamentari, în timp ce 106 s-au pronunțat împotrivă, șase s-au abținut, iar doi nu au votat. Partidul AUR, deși nu s-a declarat explicit împotriva legii, a criticat dur inițiatorul și se presupune că a susținut majoritatea voturilor contra proiectului, invocând figuri culturale cu retorică antisemită, dar susținând, într-un mod incoerent, că „orice cetățean, indiferent de religie, trebuie să se simtă protejat și respectat de statul român”. Această lege reprezintă un pas important în combaterea extremismului și promovarea unui climat social echitabil, contracarând discursurile discriminatorii și asigurând protecția tuturor cetățenilor în fața antisemitismului și xenofobiei, astfel încât România să reafirme angajamentul său față de drepturile omului și conviețuirea pașnică între comunități.

Deputații români aprobă legea împotriva extremismului, retrimisă de președinte pentru analiză

Deputații români adoptă legea împotriva extremismului, respingând observațiile președintelui

La data de 17 decembrie, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat Legea pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, după ce aceasta a fost anterior sesizată la Curtea Constituțională și retrimisă în Parlament pentru reexaminare la propunerea președintelui Nicușor Dan. Șeful statului semnalase formulări ambigue în textul legii, care, în opinia sa, i-ar fi extins în mod exagerat domeniul de aplicare, deschizând astfel posibilitatea unor abuzuri.

Obiecțiile președintelui au fost respinse, mai întâi de Curtea Constituțională și, ulterior, de către parlamentari, astfel că proiectul de lege a fost adoptat în forma inițială și urmează să fie promulgat, a relatat Digi24.

Inițiativa legislativă, ce aduce modificări unei legi preexistente cu un scop similar, a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, președintele Comunităților Evreiești din România. Proiectul a primit votul favorabil a 173 deputați, în timp ce 106 au votat împotrivă, 6 s-au abținut, iar doi deputați nu au exprimat niciun vot.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a aflat într-o poziție critică față de inițiator, deși nu s-a poziționat oficial împotriva legii. Representanții partidului au adus în discuție personalități culturale istorice care au manifestat și ei discurs antisemit, argumentând, într-un mod inconsecvent, că „orice cetățean, indiferent de religia sa, trebuie să se simtă protejat și respectat de statul român”. Din spusele unor surse, AUR ar fi fost cel ce a furnizat majoritatea voturilor contra acestui proiect.

Această lege marchează un pas important în lupta împotriva manifestărilor extremiste și discriminatoare din România, consolidând cadrul legal pentru prevenirea răspândirii antisemitismului și a xenofobie. Ea reflectă, totodată, un angajament ferm al statului de a se proteja diversitatea și demnitatea tuturor cetățenilor.

Adoptarea proiectului a fost un proces complex, presărat de controverse și dezbateri intense în spațiul public și politic. Intervenția președintelui Nicușor Dan, care a solicitat reexaminarea textului pe motiv că acesta ar putea fi interpretat prea larg, a stârnit discuții privind echilibrul necesar între libertatea de exprimare și prevenirea discursurilor de ură.

În ciuda opozanților, proiectul a fost susținut de o majoritate substanțială a parlamentarilor, reflectând o preocupare serioasă pentru combaterea fenomenelor de extremism ce pot afecta coeziunea socială și imaginea internațională a României.

Contextul și implicațiile legii

Proiectul legislativ modifică reglementările existente, consolidând definițiile antisemitismului și xenofobiei, și introducând mecanisme mai clare de sancționare a faptelor de discriminare pe criterii etnice și religioase. Demersul lui Silviu Vexler se aliniază recomandărilor internaționale și angajamentelor României în domeniul drepturilor omului.

Pe de altă parte, criticile venite din partea unor formațiuni politice, precum AUR, evidențiază încă o dată tensiunile dintre diferite curente ideologice din Parlament, mai ales pe teme sensibile legate de libertate, identitate națională și protecția minorităților.

Adoptarea acestei legi este așteptată să contribuie la diminuarea discursului extremist și la creșterea vigilenței împotriva manifestărilor rasiste, având un impact direct asupra comunităților care au fost istoric vulnerabile la astfel de atacuri, în special cea evreiască.

Pentru mai multe informații despre evoluțiile legislative din România și implicațiile acestora, rămâneți conectați la Romania-Insider.

Foto: Lcva / Dreamstime.com
Autor: Iulian / iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.