Știri naționale și internaționale

Demisia ministrului Apărării din România, Ionuț Moșteanu, după controverse legate de studiile sale

Redacția•28 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, și-a prezentat demisia pe 28 noiembrie 2025, în urma unui scandal legat de inconsecvențele din CV-ul său, dezvăluite printr-o investigație jurnalistică. Controversa a izbucnit după ce Libertatea a relatat că Moșteanu a susținut în mod fals că ar fi absolvit Universitatea Athenaeum, instituție care a negat că ar fi fost vreodată student al ei, ceea ce l-a determinat să recunoască că a fost o „greșeală” și să prezinte o altă diplomă, obținută în 2015, de la Universitatea Bioterra, o instituție mai puțin cunoscută. Premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia lui Moșteanu și a anunțat că îl va propune pe Radu Miruță, ministrul Economiei, pentru a prelua interimar portofoliul Apărării. În declarația oficială, demisionarul a subliniat că România și Europa sunt sub amenințarea Rusiei și că siguranța națională trebuie apărată cu orice preț, dorind ca polemica privind educația și greșelile din trecut să nu distragă conducerea țării de la misiunea dificilă de securitate. Pe durata celor cinci luni în funcție, Moșteanu a afirmat că a consolidat relațiile cu aliații, a accelerat programele de dotare, a îmbunătățit cadrul legal și a apărat drepturile celor ce slujesc patria, sugerând că a perturbat grupuri de interese corupte din domeniul apărării. Săptămâna anterioară demisiei, el a publicat pe Facebook diploma sa de licență ca răspuns la atacurile liderului AUR, George Simion, și criticilor din partea PSD, partenerul de coaliție, care a contestat integritatea sa. Moșteanu a explicat că a urmat cursuri la Athenaeum în anii '90, dar a întrerupt studiile la o universitate prestigioasă de Inginerie Calculatoare pentru a munci, iar diploma oficială o are din 2015, la Bioterra, recunoscând o eroare importantă în CV-ul din 2016, făcut rapid cu un șablon online, ce a generat confuzii și jenă publică. Problema a fost complicată de faptul că, în anii 2015-2016, când a ocupat funcții publice ce necesitau studii superioare, Moșteanu a depus un CV cu diploma fictivă de la Athenaeum, pe care ulterior a eliminat-o din biografia oficială. Ulterior accesului său în Parlament, în CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților nu mai apare nicio referință la Athenaeum, ci doar la Bioterra (1996-1999, Management). Universitatea Athenaeum a negat oficial că ar fi fost vreodată student al ei. Deși Moșteanu a insistat public că singura sa diplomă universitară este cea de la Bioterra, dubiile au persistat, afectând imaginea USR, partid care promovează transparența și onestitatea, și care a convocat o reuniune pentru a gestiona criza înaintea deciziei finale a ministrului de a-și preda mandatul. Această situație reflectă tensiunile politice din România legate de integritate, responsabilitate și claritate în rândul oficialilor, în contextul unei perioade sensibile pentru securitatea națională și geopolitică.

București, 28 noiembrie 2025 – Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, și-a înaintat oficial demisia vineri, pe fondul unui scandal generat de neconcordanțe din CV-ul său academic, descoperite în urma unei investigații jurnalistice. Controversa a izbucnit după ce cotidianul Libertatea a publicat o anchetă conform căreia Moșteanu ar fi susținut fals că a absolvit Universitatea Athenaeum – instituție care a negat că acesta ar fi fost vreodată studentul său. În urma acestor dezvăluiri, ministrul a recunoscut că a făcut o „eroare” și a prezentat ulterior o diplomă diferită, obținută în 2015.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat primirea demisiei lui Moșteanu și a anunțat că va propune Președintelui țării ca postul interimar de ministru al Apărării să fie ocupat de Radu Miruță, actualul ministru al Economiei.

Decizia demisiei și motivele invocate

În declarația oficială transmisă vineri, Ionuț Moșteanu a precizat că și-a comunicat hotărârea de a demisiona președintelui, premierului și conducerii partidului din care face parte: „România și Europa se află sub amenințarea directă a Rusiei. Securitatea națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile legate de studiile mele și greșelile făcute cu mulți ani în urmă să distragă atenția celor care astăzi conduc țara de la misiunea dificilă ce o au.”

În cele cinci luni de mandat, Moșteanu a subliniat că a consolidat legăturile cu aliații externi, a monitorizat și a accelerat programele de echipare militară, a îmbunătățit cadrul legislativ și a apărat drepturile celor care servesc patria. Totodată, el a sugerat că a deranjat grupuri de interese corupte în domeniul apărării.

Detalii despre controversă

Recent, ministrul a publicat pe Facebook copia diplomei sale de licență, ca răspuns la investigarea jurnalistică și atacurilor venite, în special, din partea liderului partidului de extremă dreapta AUR, George Simion. Critici au venit și din partea Partidului Social Democrat (PSD), principalul partid de guvernare, care colaborează în coaliție cu Uniunea Salvați România (USR) – formațiunea reformistă și de centru-dreapta din care face parte Moșteanu. Cei doi parteneri politici au o tradiție de dispute frecvente.

În postarea însoțitoare titrată „Licența mea”, Moșteanu a explicat că deține o diplomă în Management, obținută în 2015, la Universitatea Bioterra – o instituție mai puțin cunoscută. Ministrul a menționat că a făcut studii la Athenaeum în anii ‘90, dar a întrerupt cursurile la o universitate de prestigiu în domeniul Ingineriei Calculatoarelor pentru a se angaja.

Totodată, a admis o eroare esențială prin formularea: „Într-un CV realizat rapid în 2016, folosind un șablon online, a rămas o greșeală care, recunosc, mă pune în dificultate. La vremea respectivă nu am acordat atenție acestor detalii. Pentru aceasta îmi cer scuze.”

Implicații legale și politice

Problema nu se rezumă strict la reputație. În perioada 2015-2016, Moșteanu a ocupat funcții de consilier în Ministerul Transporturilor și membru în Consilii de Administrație ale unor companii de stat, poziții care, conform legii în vigoare atunci, necesitau studii superioare. Pentru a se califica, Moșteanu a depus un CV care menționa diploma de la Athenaeum, singura pe care o deținea la acel moment, deși, ulterior, a șters această referință din biografia oficială.

După ce a devenit parlamentar, Ionuț Moșteanu a publicat pe site-ul Camerei Deputaților un nou CV în care nu mai figura Universitatea Athenaeum, ci doar studiile la Bioterra între 1996–1999, tot pe zona de Management. Instituția Athenaeum a reacționat pentru Libertatea, dezmințind că Moșteanu ar fi fost vreodată înscris ca student.

Într-un interviu recent, Moșteanu a ținut să sublinieze că diplomei universitare pe care o deține este cea de la Bioterra, obținută în 2015. Cu toate acestea, dubiile și suspiciunile au continuat să afecteze imaginea partidului său, care promovează ferm principiile integrității și transparenței.

Înainte de anunțul demisiei, liderii USR au avut o întâlnire urgentă pentru a discuta repercusiunile scandalului.

Concluzie

Demisia lui Ionuț Moșteanu marchează un episod delicat în politica românească, reflectând tensiunile existentȃ intre transparența publică și responsabilitățile politice în contextul unei crize de securitate regională majore. Rămâne de văzut cum va gestiona coaliția guvernamentală schimbarea în fruntea Ministerului Apărării și care vor fi urmările pe termen lung ale acestui scandal pentru imaginea USR și colaborarea cu partenerii politici.

Foto: Ionuț Moșteanu pe Facebook
Reporter: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.