Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Deficitul public al României poate scădea sub 5% din PIB după 2026

Redacția•06 noiembrie 2025
Deficitul public al României poate scădea sub 5% din PIB după 2026

Pe scurt

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, a declarat că deficitul bugetar al guvernului României ar putea scădea sub 6,5% din PIB anul viitor, posibil chiar să ajungă în jur de 6%, iar ulterior să se situeze sub 5% dacă vor fi combatute evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor. În cadrul unei conferințe organizate de Curs de Guvernare, Daianu a subliniat necesitatea unui control mai strict al cheltuielilor publice, menținând creșterea acestora sub ritmul nominal al PIB, ceea ce ar putea aduce deficitul aproape de 4% pe termen mediu, după consolidarea fiscală prognozată pentru 2026, bazată pe înghețarea veniturilor (pensiilor și salariilor) și majorarea taxelor. România trebuie să revină asupra Planului Structural Fiscal pe Termen Mediu (MTFSP) pe 7 ani, aprobat de Comisia Europeană în ianuarie, dar care a devenit depășit în urma derapajului fiscal din 2025-2026. Modernizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este esențială pentru creșterea colectării taxelor, întrucât în prezent această instituție este „capturată de grupuri de interese,” avertizează Consiliul Fiscal. Daianu a mai menționat că măsurile fiscale adoptate până acum sunt regresive și că stabilitatea socială rămâne incertă, iar deficitul structural primar necesită o corecție de 8,15% din PIB în următorii șase ani, evidențiind amploarea ajustărilor necesare. Având în vedere contextul actual, impulsul fiscal este negativ și nu sunt posibile stimulente monetare, însă transferurile din bugetul UE și unele politici industriale ar putea oferi un impuls de creștere economică. Astfel, România se confruntă cu provocări majore în domeniul fiscal, iar implementarea cu succes a acestor măsuri va fi crucială pentru echilibrarea bugetului public și pentru stabilitatea pe termen lung.

Deficitul public al României poate scădea sub 5% din PIB după 2026

România are potențialul să reducă deficitul bugetar general sub pragul de 6,5% din PIB în anul următor, posibil chiar să se apropie de 6%, pentru ca ulterior, prin combaterea evaziunii și evitării fiscale, să coboare sub 5%, a declarat Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe organizate de Curs de Guvernare, relatează Ziarul Financiar.

Reducerea deficitului sub 5% – o provocare abordabilă

Daianu a subliniat că un control mai strict al cheltuielilor publice, menținute la un ritm de creștere inferior celui nominal al PIB, ar permite ulterior aducerea deficitului aproape de 4%. Aceasta ar putea fi o direcție de urmat de autoritățile române după consolidarea fiscală anunțată pentru 2026, programată să se realizeze în principal prin înghețarea veniturilor (pensiilor și salariilor) și prin majorarea taxelor, măsuri care ar trebui implementate cu succes.

Necesitatea revizuirii Planului Fiscal Structural pe termen mediu

România trebuie să actualizeze Planul Fiscal Structural pe termen mediu (MTFSP) pe 7 ani, aprobat în ultima parte a anului trecut și validat de Comisia Europeană în ianuarie, dar care a devenit depășit datorită derapajelor fiscale anticipate pentru 2025–2026.

ANAF – o instituție blocată de grupuri de interese

Consiliul Fiscal atrage atenția asupra nevoii imperative de reformare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), înainte de a aștepta o creștere semnificativă a colectării veniturilor la buget. În prezent, ANAF este considerată o instituție „capturată de grupuri de interese”, ceea ce afectează negativ eficiența acesteia.

Măsuri fiscale și impact social incert

Potrivit lui Daianu, măsurile fiscale aplicate până acum de guvern au un caracter regresiv, ceea ce afectează negativ echilibrul social, considerat în continuare un factor imprevizibil. El a reiterat că deficitul structural primar necesitând o corecție de 8,15% din PIB pe o perioadă de șase ani evidențiază amploarea ajustărilor ce trebuie făcute pentru stabilitatea fiscală.

Contextul economic: stimul fiscal inexistent, sprijin parțial din UE

În condițiile actuale, impulsul fiscal rămâne negativ, iar posibilitățile de stimulare monetară sunt limitate. Totuși, transferurile din bugetul Uniunii Europene și anumite politici industriale ar putea genera un impuls modest pentru creșterea economică a României.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, oferă un portret realist și critic al situației fiscale din România post-2024, evidențiind că reforma administrativă, în special în ANAF, și măsurile fiscale echilibrate sunt esențiale pentru revenirea la un deficit sustenabil sub 5% din PIB după 2026. Orizontul imediat necesită acțiuni ferme pentru limitarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor, altfel riscul dezechilibrelor sociale și fiscale rămâne ridicat.

Foto: Inquam Photos/George Călin
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.