Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Deficitul contului curent al României rămâne constant la 8,2% din PIB în ultimele 12 luni până în octombrie

Redacția•16 decembrie 2025
Deficitul contului curent al României rămâne constant la 8,2% din PIB în ultimele 12 luni până în octombrie

Pe scurt

Deficitul contului curent al României a crescut ușor cu 1,9% în octombrie 2025, ajungând la 3,19 miliarde de euro, iar pe o perioadă de 12 luni mobile deficitul s-a majorat cu 9,5% față de anul precedent, totalizând 29,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Deși deficitul a atins un maxim istoric în aprilie, când a depășit 31 miliarde de euro, acesta s-a diminuat ulterior, parțial datorită scăderii cererii interne de consum. Fluctuațiile în balanța plăților reflectă influența tot mai evidentă a forței de muncă importate, iar deficitul comercial cronic începe să se modereze, în timp ce investițiile străine directe rămân moderate și provin în mare parte din reinvestirea profitului sau împrumuturi intra-grup, arătând prudență. Deși deficitul comercial reprezintă două treimi din total (20,7 miliarde euro), creșterea nominală a deficitului contului curent se datorează în special diminuării veniturilor secundare – transferuri către sectorul public și privat – care au scăzut dramatic la doar 17 milioane de euro, pe fondul creșterii semnificative a fluxurilor din sectorul non-guvernamental, ce include remitențele lucrătorilor străini, ajungând la 5,4 miliarde euro, cu 29% mai mult față de anul anterior. Veniturile primare negative, ce reflectă ieșirile de dobânzi și dividende generate de investitorii străini, au crescut cu 9,1%, ajungând la un sold negativ de 9,12 miliarde euro, impulsionate în special de investitorii de portofoliu, în timp ce profiturile companiilor cu investiții directe străine au scăzut ușor. Totodată, fluxurile nete de investiții străine directe au crescut cu aproape 20%, atingând 6,7 miliarde euro, echivalentul a 2% din PIB, majoritatea provenind din reinvestirea profitului și împrumuturi intra-grup, în timp ce investițiile noi de capital au avansat modest. Aceste evoluții indică o situație economică complexă, cu un deficit al contului curent relativ constant raportat la PIB, dar cu schimbări notabile în structura veniturilor și investițiilor externe, evidențiind astfel dinamica echilibrelor macroeconomice ale României către finele lui 2025.

Deficitul contului curent al României rămâne constant la 8,2% din PIB în ultimele 12 luni până în octombrie

Deficitul contului curent al României rămâne constant la 8,2% din PIB în perioada de 12 luni până în octombrie 2025

Deficitul contului curent (CA) al României a crescut cu 1,9% anual, ajungând la 3,19 miliarde de euro în octombrie 2025. Astfel, pe o perioadă rolling de 12 luni, deficitul total a atins 29,8 miliarde de euro, înregistrând o creștere anuală de 9,5%, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Același procent de 8,2% din PIB fusese consemnat și în perioada precedentă de 12 luni.

Varful deficitului pe 12 luni a fost atins în aprilie 2025, când acesta a depășit 31 miliarde de euro, după care s-a înregistrat o temperare treptată, probabil cauzată de o reducere a cererii interne de consum.

Impactul forței de muncă externe și evoluția investițiilor străine directe

Datele BNR pe ultimul an relevă că dezechilibrele în balanța de plăți sunt influențate semnificativ de fluxurile generate de forța de muncă importată, care au devenit vizibile în contul curent. De asemenea, deficitul comercial cronic pare să dea semne de atenuare, iar investițiile directe străine (FDI) rămân moderate, fiind în principal autofinanțate (prin reinvestirea profitului) sau prudente, sub forma unor împrumuturi intra-grup.

De această dată, deteriorarea nominală a contului curent nu a fost cauzată în primul rând de deficitul comercial substanțial, care reprezintă două treimi din întregul deficit (20,7 miliarde euro din totalul de 29,8 miliarde euro), acesta crescând doar modest cu 1,3% față de anul trecut (+274 milioane euro).

Transferurile externe și veniturile primare – principalii factori ai creșterii deficitului

Expansiunea anuală de 2,59 miliarde euro a deficitului contului curent pe 12 luni până în octombrie 2025 a fost determinată în principal de veniturile secundare, adică transferurile către sectorul public și privat, precum și într-o măsură mai mică de veniturile primare, care includ salarii, dobânzi și dividende.

Veniturile secundare nete au scăzut dramatic, ajungând la un nivel nesemnificativ de doar 17 milioane de euro (-99% față de perioada anterioară de 12 luni, când erau aproape 1,6 miliarde euro). În particular, plățile către sectorul neguvernamental, care includ o parte semnificativă a transferurilor realizate de forța de muncă străină din România, au crescut cu 29% anual, ajungând la 5,4 miliarde euro în perioada analizată, cu 1,2 miliarde euro mai mult față de anul precedent.

Veniturile primare nete negative, care reflectă fluxurile de dobânzi și dividende ieșind din țară generate de investitorii străini, dar și balansul oficial al remitențelor salariale, s-au majorat cu 9,1% (sau 763 milioane euro), până la un sold negativ de 9,12 miliarde euro. Această creștere a fost impulsionată de investitorii de portofoliu (+24% anual, echivalent cu ieșiri totale de 4,7 miliarde euro), în timp ce profiturile generate de companiile cu investiții directe străine s-au diminuat ușor, cu 1,9% anual, rămânând totuși în valoare substanțială de 11,3 miliarde euro în perioada analizată.

Evoluția investițiilor străine directe

Investițiile directe străine nete în România au crescut cu aproape 20% anual, ajungând la 6,7 miliarde euro în cele 12 luni până în octombrie 2025, reprezentând 2,0% din PIB. Din această sumă, aproape jumătate (3,2 miliarde euro) au reprezentat profituri reinvestite, care însă au scăzut cu 10,5% față de anul precedent. O altă componentă importantă a fost constituită de împrumuturile intra-grup, în valoare de 2,1 miliarde euro. În schimb, investițiile noi prin acțiuni (equity FDI) au însumat doar 1,45 miliarde euro, în creștere moderată de 7,4% față de aceeași perioadă a anului anterior.

În concluzie, deși deficitul contului curent al României continuă să fie ridicat, situându-se la peste 8% din PIB, semnele de temperare a consumului intern și o moderație a deficitului comercial sunt factori pozitivi. Totodată, dinamica veniturilor secundare și primare, în special transferurile realizate de forța de muncă străină și ieșirile aferente intereselor și dividendelor, rămân elemente cheie care influențează echilibrul externa al țării. Pe de altă parte, investițiile directe străine păstrează o tendință stabilă, cu o creștere moderată, mai ales prin reinvestirea profitului și împrumuturile intra-grup.

Foto: Rochu2008/Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.