Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Deficitul comercial al României scade cu 7,6% în trimestrul 3 datorită creșterii exporturilor

Redacția•11 noiembrie 2025
Deficitul comercial al României scade cu 7,6% în trimestrul 3 datorită creșterii exporturilor

Pe scurt

Deficitul comercial al României s-a redus cu 7,6% în trimestrul al treilea al anului 2025, atingând 7,75 miliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform datelor INS. Această îmbunătățire a fost generată în principal de o creștere robustă a exporturilor cu 6,7% an/an, până la 24,55 miliarde de euro, dublu față de ritmul importurilor (+2,9%) în același trimestru, precum și mai mult decât dublul creșterii exporturilor din prima jumătate a anului (+2,9%). Exporturile românești au fost susținute în special de creșterea cu 24% a exporturilor de produse alimentare și animale vii, contribuind cu 1,8 puncte procentuale la avansul total, de creșterea de 62% a exporturilor de materiale brute nealimentare (2,5 pp contribuție) și de o majorare de 4,6% a exporturilor de echipamente de transport, în special autoturisme și piese, care au adăugat 2,1 pp datorită importanței sectorului în totalul exporturilor. În același timp, importurile au încetinit creșterea la +2,9% an/an în trimestrul al treilea, după ce în prima jumătate a anului crescuseră cu 4,9%, totalizând 32,30 miliarde de euro. Pe ansamblul ultimelor 12 luni încheiate în septembrie 2025, deficitul comercial a ajuns la 34,4 miliarde de euro, în creștere cu 7,4% an/an, deși urmează tendința de scădere ușoară începând din aprilie 2025, când deficitul era de 35,7 miliarde de euro. Deși datele recente arată o ameliorare a decalajului comercial, este încă prematur să se atribuie această evoluție pozitivă consolidării fiscale, iar decalajul extern cronic al României rămâne o provocare importantă pentru economie. Această dinamică reflectă un context complex pentru comerțul exterior al României, marcat de creșteri semnificative ale exporturilor, în special în sectoare strategice, și de o încetinire a importurilor care ar putea influența echilibrul economic pe termen mediu.

Deficitul comercial al României scade cu 7,6% în trimestrul 3 datorită creșterii exporturilor

Deficitul comercial al României s-a redus cu 7,6% în trimestrul al treilea datorită exporturilor mai puternice

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), deficitul comercial al României în comerțul cu bunuri a înregistrat în trimestrul al treilea (T3) al anului o valoare de 7,75 miliarde de euro, în scădere cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această diminuare vine după ce în prima jumătate a anului (H1), deficitul comercial s-a majorat cu 10,9% comparativ cu anul anterior, atingând 16,7 miliarde de euro.

Deși aceste cifre indică o îmbunătățire, specialiștii consideră că este încă prea devreme pentru a afirma că consolidarea fiscală a avut un impact semnificativ asupra deficitului extern cronic al României.

Exporturi în creștere accelerată, importuri cu ritm moderat

Creșterea înregistrată în trimestrul al treilea a fost alimentată de o majorare de 6,7% a exporturilor, care au ajuns la 24,55 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o rată dublă față de creșterea importurilor, care au avansat cu numai 2,9%, până la 32,30 miliarde de euro. Mai mult, ritmul de creștere a exporturilor în T3 a fost mult mai rapid decât cel din prima jumătate a anului, când s-a limitat la 2,9%.

Din structura exporturilor, contribuții semnificative au avut sectoarele următoare:

  • Exporturile de produse alimentare și animale vii au crescut cu 24% față de anul trecut, contribuind cu 1,8 puncte procentuale la avansul total de 6,7% al exporturilor.
  • Exporturile de materii prime crude, necomestibile și excluzând combustibilii, s-au majorat cu 62%, aducând un aport de 2,5 puncte procentuale.
  • Exporturile din sectorul echipamentelor de transport (în special automobile și piese auto), au urcat cu 4,6%, contribuind cu 2,1 puncte procentuale, reflectând în continuare greutatea importantă a acestui sector în totalul exporturilor României.

În ceea ce privește importurile, acestea au încetinit ritmul de creștere, de la +4,9% în prima jumătate a anului la +2,9% în T3.

Deficitul comercial pe ultimul an: 34,4 miliarde de euro

Pe o perioadă de 12 luni până în septembrie 2025, deficitul comercial al României a ajuns la 34,4 miliarde de euro, reprezentând o creștere anuală de 7,4%. Totuși, deficitul pe perioada de 12 luni a început să se reducă ușor, după ce în aprilie 2025 atinsese 35,7 miliarde de euro.

Această tendință ușoară de diminuare a decalajului comercial reflectă o dinamică complexă pe piața externă, în care exporturile cresc într-un ritm mai alert decât importurile, deși balanța comercială rămâne cu un dezechilibru semnificativ.

Perspective și concluzii

Deși datele recente indică o temperare a deficitului comercial, experții economici subliniază că este prematur să se tragă concluzii definitive privind efectele politicilor fiscale asupra echilibrului extern al României. Eforturile de consolidare fiscală ar putea începe să aibă efecte pe termen mediu și lung, însă evoluția comerțului exterior rămâne influențată și de factori externi, precum condițiile globale ale pieței, prețurile materiilor prime și dinamica industriei auto.

În concluzie, România a reușit să reducă în mod semnificativ deficitul comercial în trimestrul al treilea al anului, datorită unei creșteri robuste a exporturilor, în special în sectoarele strategice precum agricultura, materiile prime și transportul. Monitorizarea continuă a acestor indicatori va fi esențială pentru a evalua impactul politicilor economice și pentru a planifica măsuri viitoare care să sprijine echilibrul macroeconomic al țării.

Foto: Andreykuzmin/Dreamstime
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.