Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Deficitul comercial al României s-a redus cu 19% în octombrie, comparativ cu anul precedent

Redacția•15 decembrie 2025
Deficitul comercial al României s-a redus cu 19% în octombrie, comparativ cu anul precedent

Pe scurt

Deficitul comercial al României s-a redus cu 19% față de anul precedent în luna octombrie 2025, acest fenomen fiind alimentat de o performanță mai bună a exporturilor față de importuri pentru a șasea lună consecutivă: exporturile au crescut cu 5,1% anul peste anul, ajungând la 8,87 miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut cu 2,4%, până la 11,88 miliarde de euro, conform datelor INS. Deși deficitul comercial în termeni nominali a fost a treia cea mai mare valoare înregistrată, de 3 miliarde de euro, scăderea anuală semnificativă se datorează unui nivel de referință ridicat, dat fiind că în octombrie 2024 deficitul a atins un maxim de 3,73 miliarde de euro. Deși deficitul comercial cronic al României continuă să reprezinte o provocare, există semne clare de ameliorare în contextul în care acesta s-a agravat puternic în 2022, cauzat în principal de creșterea prețurilor la energia importată și încetinirea activității economice în Europa, după invazia Rusiei în Ucraina. Pe ultimii 12 luni până în octombrie 2025, deficitul comercial a ajuns la 33,7 miliarde de euro, în creștere cu 2,2% față de anul anterior, dar a scăzut ușor în ultimele șase luni de la vârful atins în aprilie 2025 (35,7 miliarde de euro). Ca pondere din PIB, deficitul comercial pe 12 luni s-a redus la 9,1%, față de 12,1% în 2022. Exporturile pe 12 luni au crescut cu 4,2% până la 96 miliarde de euro, iar importurile au urcat cu doar 3,7%, până la 129,7 miliarde de euro, marcând prima oară de după iulie 2024 când creșterea exporturilor depășește ritmul importurilor. Această stabilizare nominală a deficitului, într-un context de creștere semnificativă a PIB-ului nominal (+32% de la 2022), conduce la o îmbunătățire esențială a raportului deficit/PIB. Cererea slabă de consum în al doilea și mai ales al treilea trimestru al anului 2025, evidențiată prin scăderea vânzărilor retail cu 0,2% față de anul precedent, a contribuit la moderarea importurilor și, implicit, a deficitului comercial, iar acest trend ar putea continua în următoarele trimestre, pe măsură ce dinamica consumului rămâne în teritoriu negativ, sugerând perspective de îmbunătățire continuă pentru balanța comercială a României.

Deficitul comercial al României s-a redus cu 19% în octombrie, comparativ cu anul precedent

Deficitul comercial al României s-a redus cu 19% în octombrie 2025

În luna octombrie 2025, România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului comercial pe partea de bunuri, scăzând cu 19% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție pozitivă survine pe fondul unei performanțe mai bune a exporturilor comparativ cu importurile, marcând a șasea lună consecutivă în care exporturile depășesc nivelul importurilor. Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), exporturile au crescut cu 5,1% în ritm anual, ajungând la 8,87 miliarde de euro, în timp ce importurile au înregistrat o scădere de 2,4%, situându-se la 11,88 miliarde de euro.

Deși deficitul comercial a fost în continuare unul substanțial, atingând 3 miliarde de euro - al treilea cel mai ridicat nivel în termeni nominali - contracția anuală de o cincime a fost influențată în mod important de baza foarte ridicată a anului anterior. În octombrie 2024, diferența negativă dintre valoarea importurilor și a exporturilor a atins un maxim record de 3,73 miliarde de euro.

Semne de stabilizare în contextul evoluțiilor economice recente

Deficitul comercial cronic al României arată primele semne de ameliorare după ce în 2022 a cunoscut o deteriorare accentuată. Aceasta a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la produsele energetice importate, alături de o activitate economică general încetinită în Europa, în special în primele luni după invazia Rusiei în Ucraina.

Analiza pe o perioadă rolling de 12 luni până în octombrie 2025 relevă că deficitul comercial a ajuns la 33,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere moderată de 2,2% față de anul anterior. Totuși, în ultimele șase luni, această diferență s-a redus ușor de la maximul înregistrat în aprilie 2025, când a atins 35,7 miliarde de euro.

Din perspectiva PIB-ului, deficitul comercial pentru perioada de 12 luni încheiată în octombrie 2025 reprezintă 9,1% din Produsul Intern Brut, o valoare sensibil mai mică față de nivelul de 12,1% înregistrat în 2022, când deficitul pe 12 luni atingea 34,1 miliarde de euro.

Evoluția exporturilor și importurilor pe termen mediu

Exporturile pe ultima perioadă anuală până în octombrie 2025 au crescut cu 4,2% la 96 miliarde de euro, în timp ce importurile au avansat mai lent, cu 3,7%, ajungând la 129,7 miliarde de euro. Aceasta este prima dată după iulie 2024 când ritmul de creștere al exporturilor a depășit pe cel al importurilor, oferind o perspectivă pozitivă asupra echilibrului comercial în viitor.

În termeni nominali, deficitul comercial rămâne ridicat, însă stabilizarea acestuia, combinată cu o creștere semnificativă a PIB nominal (+32% de la 2022 încoace), s-a reflectat într-o îmbunătățire vizibilă a raportului deficit-PIB, consolidând astfel poziția economică a României.

Perspective pentru trimestrul IV 2025 și anii următori

Moderația observată în importuri, care a contribuit la reducerea diferenței comerciale, poate fi explicată parțial prin cererea scăzută din partea consumului privat în al doilea și în special în al treilea trimestru al anului 2025. În această perioadă, vânzările retail au înregistrat o scădere modestă de 0,2% comparativ cu anul precedent.

Analizând dinamica consumului privat, experții anticipează că această tendință de temperare a importurilor ar putea continua în lunile următoare, ceea ce în mod natural ar putea susține o îmbunătățire suplimentară a deficitului comercial. Stabilizarea și eventual reducerea deficitului rămân totuși o provocare importantă, având în vedere valoarea ridicată a importurilor, dar și necesitatea menținerii creșterii economice.

Pentru detalii suplimentare și alte analize economice privind piața românească, contactați iulian@romania-insider.com.

Foto: Ruletkka / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.