Știri naționale și internaționale

Deficitul bugetar al României scade la 6,4% din PIB în perioada ianuarie-noiembrie 2025

Redacția•30 decembrie 2025

Pe scurt

Deficitul bugetar al României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 a scăzut la 6,4% din PIB, în valoare de 121,77 miliarde RON (24,35 miliarde euro), o reducere de 0,74% față de aceeași perioadă a anului 2024, când deficitul era de 7,15%. Această evoluție reprezintă un progres semnificativ după ce în 2024 deficitul ajunsese la 8,65% din PIB (aproximativ 153 miliarde RON), respectiv 9,3% conform metodologiei europene ESA, cea mai ridicată rată din UE, datorată și plăților amânate de anul trecut. Explozia deficitului din 2024 a fost determinată de creșterea cheltuielilor guvernului PSD–PNL condus de Marcel Ciolacu, într-un an electoral complex, iar pentru revenirea în limitele impuse de Comisia Europeană, România a convenit o țintă de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025. Premierul Ilie Bolojan a salutat consolidarea fiscală implementată, evidențiind o creștere cu 12,5% a veniturilor bugetare și o reducere a cheltuielilor de personal în trimestrul al treilea, indicii care inspiră încredere în stabilitatea economică. În total, veniturile generale au atins 591,91 miliarde RON (118,38 miliarde euro), cu 13% mai mult față de anul precedent, susținute de creșterea încasărilor curente și fondurile europene, în timp ce cheltuielile au crescut cu 9,9%, ajungând la 713,68 miliarde RON (142,74 miliarde euro), reprezentând 37,52% din PIB. Sumele încasate din taxe pe venit și salarii au crescut cu 19,4%, iar contribuțiile sociale au urcat cu 10,1% datorită eliminării unor scutiri și majorării transferurilor către Pilonul II. Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 14,2%, iar TVA-ul net cu 11,1%, în ciuda unei creșteri a rambursărilor. Cheltuielile cu personalul au crescut modest cu 4,1%, dar au scăzut ca pondere în PIB, reflectând măsuri de limitare a bonusurilor și a salariilor. Cheltuielile sociale au cunoscut o majorare de 11,7%, influențate de recalcularea pensiilor și compensările pentru facturile la energie, iar cheltuielile cu dobânzile au fost cu 13,48 miliarde RON mai mari comparativ cu anul precedent. De asemenea, investițiile au crescut cu peste 16%, atingând 108,39 miliarde RON (21,68 miliarde euro), susținute de programe dezvoltate atât din surse interne, cât și externe, inclusiv fonduri nerambursabile. Această situație reflectă eforturile României de a reveni pe o traiectorie fiscală sustenabilă, cu o consolidare graduală a finanțelor publice și o creștere a încrederii piețelor, fiind un semnal pozitiv pentru stabilitatea macroeconomică a țării în anul 2025.

România a înregistrat un deficit bugetar de 6,4% din PIB în primele unsprezece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă aproximativ 121,77 miliarde lei (24,35 miliarde euro). Această valoare marchează o reducere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul raportat în aceeași perioadă a anului 2024, când s-a situat la 7,15%.

La încheierea anului 2024, deficitul bugetar al țării era de 8,65% din PIB (în jur de 153 miliarde lei sau 30,6 miliarde euro). Conform metodologiei europene ESA, acest deficit a fost de fapt mai mare, de 9,3%, fiind astfel cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această valoare include și plățile amânate din 2024 pe 2025, care au crescut artificial nivelul deficitului.

Context și măsuri fiscale

Explozia deficitului din 2024 a fost generată în principal de majorarea cheltuielilor guvernamentale sub PSD–PNL, condus de fostul lider social-democrat Marcel Ciolacu, într-un an electoral intensiv. În vederea respectării regulilor bugetare comunitare, România și-a asumat la începutul lui 2025 un plafon al deficitului de 8,4% din PIB, negociat cu Comisia Europeană.

Recent, premierul liberal Ilie Bolojan a declarat că măsurile de consolidare fiscală implementate în acest an încep să dea roade. El a adus în discuție, printre altele, o creștere de 12,5% a veniturilor la bugetul de stat și o reducere a cheltuielilor cu personalul în trimestrul al treilea. Aceste îmbunătățiri, alături de încrederea sporită a piețelor, sunt semne clare că România „merge pe calea cea bună” din punct de vedere economic.

Venituri și cheltuieli în 2025

În total, veniturile generale ale guvernului au atins 591,91 miliarde lei (118,38 miliarde euro) în primele 11 luni din 2025, în creștere cu 13% față de perioada similară a anului anterior. Exprimate ca procent din PIB, veniturile au urcat cu 1,34%, această evoluție fiind susținută atât de încasările curente, cât și de fondurile europene.

Pe partea de cheltuieli, suma totală a fost de 713,68 miliarde lei (142,74 miliarde euro), în creștere nominală cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2024. În termeni procentuali, cheltuielile în raport cu PIB au crescut cu 0,59%, de la 36,93% în 2024 la 37,52% în 2025.

Structura veniturilor

Veniturile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 miliarde lei (10,69 miliarde euro), o creștere de 19,4% față de 2024. Aceasta a fost impulsionată în special de avansul spectaculos al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), rezultat din dividendele distribuite anul trecut și aplicarea cotei de reținere de 8%. În același timp, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii, influențate de eliminarea anumitor facilități fiscale pentru diverse sectoare.
Contribuțiile la asigurările sociale au totalizat 189,71 miliarde lei (37,94 miliarde euro), în urcare cu 10,1% față de anul precedent, reflectând eliminarea unor scutiri de la plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii.
Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 14,2%, ajungând la 39,30 miliarde lei (7,86 miliarde euro), susținute de avansul încasărilor din această taxă.
TVA-ul net a adus la buget 120,59 miliarde lei (24,12 miliarde euro), în creștere cu 11,1%, în condițiile unor rambursări cu 7,3% mai mari față de anul anterior.
Accizele au generat venituri de 43,69 miliarde lei (8,74 miliarde euro), în creștere cu 3,7%, sprijinite de majorarea veniturilor din accizele pe produsele energetice (+14,8%).
Veniturile nefiscale au însumat 50,43 miliarde lei (10,09 miliarde euro), în creștere cu 8,6%, susținute de transferurile din veniturile nete ale Băncii Naționale și de vânzarea certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră.
Fondurile rambursate de Uniunea Europeană, inclusiv donațiile, au totalizat 54,34 miliarde lei (10,87 miliarde euro), în creștere semnificativă, cu 47,5% comparativ cu anul precedent.

Cheltuieli detaliate

Cheltuielile cu personalul au ajuns la 154,13 miliarde lei (30,83 miliarde euro), în creștere cu 4,1% față de 2024, dar au scăzut ca pondere în PIB cu 0,3 puncte procentuale (8,1%), datorită reducerii unor bonusuri și măsurilor de control a salariilor.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii s-au ridicat la 87,94 miliarde lei (17,59 miliarde euro), în creștere cu 4,7%, influențate în special de majorările în bugetele locale și creșterea finanțării în cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Dobânzile au reprezentat 48,81 miliarde lei (9,76 miliarde euro), cu 13,48 miliarde lei (2,7 miliarde euro) mai mult față de anul precedent.
Cheltuielile sociale s-au ridicat la 229,37 miliarde lei (45,87 miliarde euro), în creștere cu 11,7%, fiind influențate de recalcularea pensiilor publice și de compensațiile acordate pentru facturile la energie electrică și gaze naturale (2,88 miliarde lei).
Subvențiile au însumat 10,86 miliarde lei (2,17 miliarde euro), cu precădere pentru transportul de persoane, sprijinirea fermierilor și schemele de compensare a consumului energetic în sectorul non-casnic.
Cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri nerambursabile externe, inclusiv fondurile europene pentru agricultură, au atins 67,05 miliarde lei (13,41 miliarde euro), în creștere cu 37,43%.
Investițiile, care includ atât cheltuielile de capital cât și programele de dezvoltare finanțate intern și extern, s-au cifrat la 108,39 miliarde lei (21,68 miliarde euro), în creștere cu 16,41% față de perioada similară din 2024.

Aceste cifre indică o tendință clară de îmbunătățire fiscală și de optimizare a cheltuielilor bugetare ale României, alinindu-se progresiv la criteriile europene și stimulând încrederea piețelor financiare, în contextul unor politici guvernamentale dedicate disciplinei fiscale și creșterii economice durabile.

Foto: Alexandru Marinescu | Dreamstime.com
Articol realizat de radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.