Știri naționale și internaționale

Deficitul balanței contului curent al României se adâncește în T3, în ciuda unei ușoare îmbunătățiri a comerțului cu bunuri

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Deficitul contului curent al României s-a adâncit cu 7,5% față de anul precedent, ajungând la 8,8 miliarde de euro în trimestrul al treilea al anului 2025, în ciuda unei ușoare îmbunătățiri în balanța comercială a bunurilor, principala sursă a deficitului extern, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Deficitul comerțului cu bunuri s-a redus cu 7,8% (cu 666 milioane euro) la 7,9 miliarde de euro în aceeași perioadă, însă acest progres a fost complet compensat de creșterea ieșirilor nete generate de investitorii străini direcți și de cei de portofoliu, care au crescut cu 25% (992 milioane euro), ca urmare a profitului realizat de companiile cu investiții străine directe (FDI) și a dobânzilor plătite pentru datoria externă. Ieșirile nete ale acestor investitori au atins 4,9 miliarde de euro (+25% y/y), dintre care 3,8 miliarde euro reprezină profitul companiilor FDI (+22%) și 1,2 miliarde euro dobânzile aferente datoriei externe (+22%). O parte din profitul companiilor FDI a fost reinvestită (2,2 miliarde euro), dar indiferent dacă este reinvestit sau repatriat, acesta este înregistrat ca ieșire în balanța plăților, afectând negativ contul curent. Pe ansamblu, în intervalul de 12 luni până în septembrie 2025, deficitul contului curent s-a majorat cu 15,8% față de perioada precedentă, ajungând la 30,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ 8,4% din PIB, un indicator ce ar urma să se ajusteze ușor după publicarea datelor finale privind PIB-ul pe trimestrul al treilea. Deși deficitul comercial al bunurilor a crescut cu 6,3% la 33,8 miliarde euro, iar ieșirile nete de profit și dobânzi au crescut cu 4,6% la 15 miliarde euro, elemente pozitive sunt înregistrate la nivelul exportului net de servicii, care a avansat cu 3,5%, atingând aproape 12,5 miliarde euro. De asemenea, remitențele persoanelor fizice au scăzut, atât cele salariale cu 2,3%, cât și celelalte transferuri personale cu 33%. Intrările nete de investiții străine directe au revenit la 5,76 miliarde euro, în creștere modestă de 0,7% față de anul anterior, în contextul unor evoluții volatile, remarcându-se însă o dublare a noilor investiții în capital (+134%) la 2,5 miliarde euro. Stocul total de investiții străine directe a ajuns la 129,7 miliarde euro la finele lunii septembrie 2025, iar profiturile totale ale acestor companii au crescut ușor până la o marjă de 8,5%, față de 8,1% în 2019. În ansamblu, deși România înregistrează în prezent un deficit semnificativ al contului curent, se anticipează o ameliorare a situației pe termen mediu, corelată cu măsurile de consolidare fiscală și o cerere generală temperată, elemente esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și creșterea sustenabilă a economiei românești.

Deficitul contului curent al României s-a adâncit în T3, în ciuda ameliorării ușoare a balanței comerciale

Deficitul contului curent (CA) al României s-a majorat cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, atingând 8,8 miliarde de euro în trimestrul al treilea (T3) al anului 2025. Aceasta în ciuda unei ușoare îmbunătățiri a balanței comerciale la categoria bunurilor – principala sursă a deficitului extern – arată datele recente publicate de Banca Națională a României (BNR).

Evoluția deficitului comercial la bunuri

Deficitul balanței comerciale pentru bunuri s-a redus cu 7,8% anual, echivalentul a 666 milioane euro, ajungând la 7,9 miliarde euro în T3 2025. Această scădere este o excepție față de evoluția totală a contului curent, deoarece în mod obișnuit deficitul comercial este mai mare decât cel total. Totuși, această îmbunătățire a fost anulat complet de creșterea cu 25% a fluxurilor nete negative generate de investitorii străini direcți (FDI) și de portofoliu.

Impactul fluxurilor de capital și profiturilor reinvestite

În trimestrul al treilea, ieșirile nete provocate de investitorii străini direcți și cei de portofoliu au atins 4,9 miliarde euro, în creștere cu 25% comparativ cu anul anterior. Din această sumă, 3,8 miliarde euro reprezintă profiturile firmelor cu capital străin (o creștere de 22%), iar 1,2 miliarde euro sunt dobânzile plătite pentru datoria externă a țării (de asemenea în creștere cu 22%).

O parte importantă a profiturilor companiilor FDI, în valoare de 2,2 miliarde euro, a fost reinvestită sub formă de câștiguri reportate. Cu toate acestea, din perspectiva metodologiei de balanță de plăți, indiferent dacă aceste profituri sunt reinvestite sau repatriate, ele sunt considerate ieșiri de capital și, prin urmare, contribuie la deteriorarea soldului contului curent.

Deficitul anual al contului curent și raportul la PIB

Pe ultimii 12 luni, până în septembrie 2025, deficitul contului curent al României a urcat cu 15,8% față de perioada anterioară, ajungând la 30,6 miliarde euro. Raportat la produsul intern brut (PIB), această valoare reprezintă circa 8,4%, un nivel oarecum superior celui din septembrie 2024, când era de 7,9%. Rata de 8,2% consemnată în iunie 2025 indică o stabilizare a deficitului în ultimele trimestre.

Pe termen mediu, perspectivele sunt optimiste, în condițiile în care consolidarea fiscală și o cerere internă moderată ar putea contribui la o ameliorare treptată a situației.

Alte componente ale balanței de plăți

Deficitul comerțului cu bunuri pe 12 luni a crescut cu 6,3%, ajungând la 33,8 miliarde euro, iar ieșirile nete generate de profiturile FDI și dobânzile datoriei externe au urcat cu 4,6%, totalizând 15 miliarde euro.

Pe de altă parte, remiterile personale către România au scăzut: transferurile salariale au coborât cu 2,3%, până la 3,5 miliarde euro, iar alte transferuri personale au înregistrat o scădere semnificativă de 33%, ajungând la 1,5 miliarde euro.

Un element încurajator îl reprezintă exportul net de servicii, care a avansat cu 3,5% anual, până aproape de 12,5 miliarde euro, contribuind pozitiv la balanța totală.

Fluxurile și stocul investițiilor străine directe

În ultimele 12 luni până în septembrie 2025, fluxurile nete de investiții străine directe în România au revenit la 5,76 miliarde euro, marcând un ușor avans de 0,7% față de anul precedent, după o perioadă de variații semnificative.

Interesant este că investițiile noi de capital au crescut spectaculos, mai mult decât dublându-se (+134%) până la 2,5 miliarde euro. Câștigurile reinvestite rămân totuși mai mari în volum, la 2,7 miliarde euro, deși au scăzut cu 29% comparativ cu anul anterior.

La finalul trimestrului al treilea, stocul investițiilor străine directe în România a ajuns la 129,7 miliarde euro, în creștere față de 124 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Din creșterea de 5,6 miliarde euro, 2,7 miliarde au fost câștiguri reinvestite, în timp ce 8,4 miliarde euro au fost profituri repatriate. Totalul profiturilor din FDI, de 11,1 miliarde euro, reprezintă aproximativ 8,5% din volumul investit – o ușoară creștere față de 8,1% din 2019.

Articol realizat de Iulian, Romania-Insider.com
Foto: Vlad Ispas/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.