Știri naționale și internaționale

de la implementare la model european în economia circulară

Redacția•10 decembrie 2025

Pe scurt

Sistemul de retur al ambalajelor (DRS) din România a devenit, în doar doi ani de la implementare, un reper european pentru economia circulară, demonstrând că o țară cu o infrastructură inițial fragilă poate realiza, în timp record, unul dintre cele mai eficiente sisteme de colectare și reciclare din Europa. România, care ani de zile a fost pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, ocupă acum locul al treilea în UE în funcție de volum și mărimea pieței, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică rurală semnificativă. Modelul românesc este cel mai mare sistem de tip DRS complet integrat din lume, operând sub o singură administrație centrală și acoperind simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă –, fiind susținut printr-un împrumut verde de 86 milioane euro contractat de RetuRO, cu investiții suplimentare planificate de 70 milioane euro până în 2029. Colectarea ambalajelor a crescut spectaculos, ajungând în primele zece luni din 2025 la 4,5 miliarde de recipiente returnate din 5,3 miliarde puse pe piață, o creștere de aproximativ 62% față de anul precedent, iar România se numără printre cele 15 țări UE care colectează 88% din deșeurile de ambalaje PET, sticlă și aluminiu. Succesul sistemului se datorează cooperării eficiente între autorități, producători, retaileri și consumatori, legislației clare și transparenței digitale, schimbând comportamentul consumatorilor și promovând responsabilitatea civică, dar și generând oportunități economice pentru grupurile vulnerabile. În plus, DRS reduce costurile administrațiilor locale prin separarea completă a ambalajelor de deșeurile municipale, generând economii estimate între 112 și 161 milioane lei doar în primele opt luni ale lui 2025. Investițiile în infrastructură și tehnologie contribuie la un efect multiplicator economic, fiecare leu investit generând aproximativ 0,57 lei valoare adăugată. Sistemul este conceput pentru reciclarea în circuit închis, reducând astfel dependența de resurse virgine și susținând obiectivele europene de gestionare durabilă a materialelor. Experiența României a fost prezentată și discutată la Parlamentul European, evidențiind faptul că modelul este scalabil, replicabil și oferă expertiză operațională valoroasă pentru agenda europeană a economiei circulare. România nu doar că a implementat cu succes un sistem modern și eficient, ci s-a transformat într-un exemplu internațional în domeniul gestionării deșeurilor și al sustenabilității.

Sistemul DRS în România: de la implementare la un reper european pentru economia circulară

România, țară ce s-a aflat ani de-a rândul pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința reciclării deșeurilor de ambalaje, a reușit să se transforme rapid într-un lider al economiei circulare europene. Această schimbare notabilă a demonstrat că un stat cu o infrastructură inițial fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai eficiente sisteme de colectare și reciclare din Europa.

Un context european cu tradiție îndelungată în sistemele DRS

Într-un peisaj european unde sistemele de tip "deposit-return" (DRS) funcționează de zeci de ani — precum Suedia, cu un sistem activ de peste patru decenii, sau Norvegia, Danemarca și Germania, care le-au introdus între 1999 și 2003 — România a venit ca o noutate binevenită. Până în prezent, 18 țări europene au implementat un astfel de sistem, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria și Irlanda, conform datelor analizate de Centrul pentru Economie și Societate București (CES Bucharest).

România la doi ani de la lansarea DRS: o infrastructură strategică la nivel european

Sistemul DRS din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică recunoscută la nivel european drept un model de succes. Din punct de vedere al volumului gestionat și dimensiunii pieței, România deține a treia poziție în Uniunea Europeană, după Germania și Polonia. Aceasta în condițiile în care țara are aproape 19 milioane de locuitori, cu o structură demografică preponderent rurală, conform datelor recente RetuRO și analizelor CES București.

Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem DRS complet integrat din lume, deoarece funcționează sub o singură administrație centralizată, cu un cadru operațional național standardizat și acoperă simultan trei tipuri de materiale: PET, metal și sticlă.

Acest sistem a fost inițial finanțat printr-un împrumut de 4 milioane de euro din partea producătorilor de băuturi, urmat de un credit verde de 86 milioane de euro contractat de RetuRO și garantat prin angajamente corporative ale producătorilor. Sunt planificate investiții suplimentare de aproximativ 70 milioane euro până în 2029.

Motor al economiei circulare: impactul colectării și reciclării

Un indicator evident al maturizării sistemului este creșterea rapidă a ratelor de returnare a ambalajelor. În anul 2024, au fost colectate 3,36 miliarde de recipiente dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață. Primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de recipiente returnate din 5,3 miliarde puse pe piață, ceea ce reprezintă o creștere de circa 62% a volumului colectat.

În 2024, România, alături de celelalte 14 țări europene care au implementat DRS, a reușit să colecteze 88% din deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu)*.

Românii returnează ambalaje la punctele de colectare din motive variate: tinerii combină stimulentul financiar cu grija față de mediu; familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral; iar seniorii simt că participă activ la comunitate. De asemenea, sistemul creează oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, oferind un venit stabil și o siguranță financiară de bază.

Investiții majore și efecte multiplicatoare în economie

Performanța operațională a DRS este susținută de investiții substanțiale în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, generând un efect multiplicator semnificativ: fiecare leu investit produce în jur de 0,57 lei valoare adăugată, potrivit analizelor CES București.

Alinierea costurilor pentru administrațiile locale

Separarea completă a ambalajelor din sistemul DRS de fluxurile tradiționale de deșeuri municipale le reduce administrațiilor locale o parte importantă din costurile obişnuite de colectare, transport și eliminare. Doar în intervalul ianuarie-august 2025, estimările arată economii între 112,2 și 160,7 milioane lei pentru autoritățile locale, conform studiului RetuRO.

Un model pentru Europa, cu un mesaj clar de la liderii sistemului

“DRS România este cea mai amplă inițiativă de economie circulară din țară, cu rate consistente de colectare ce depășesc 80%. În mai puțin de doi ani, a devenit un standard european, demonstrând că deșeurile pot deveni resurse valoroase prin colaborare, date și guvernanță bazată pe dovezi. România este pregătită să contribuie cu expertiză operatională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care susțin politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân dedicați parteneriatului, stabilității și promovării unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană,” a declarat Gemma Webb, CEO RetuRO DRS.

Sistemul a fost creat pentru a facilita reciclarea în circuit închis, prin care materialele colectate se transformă înapoi în același tip de ambalaj, reducând astfel dependența de resurse virgine și sprijinind direct obiectivele europene de gestionare durabilă a materialelor.

Experiența României prezentată la Bruxelles

Recent, CES București a organizat la Parlamentul European o masă rotundă intitulată „Sistemul Deposit-Return. Parcursul României: de la implementare la impact european”. Evenimentul a avut ca scop discutarea interesului tot mai mare pentru modelul românesc DRS și relevanța lui la nivel european.

Cooperarea strânsă dintre autorități, producători, comercianți și consumatori, alături de legislația clară și transparența digitală a modelului RetuRO DRS, au fost elementele-cheie dezbătute. Participanții au subliniat că succesul sistemului provin nu doar din rezultate măsurabile, ci și din schimbarea comportamentului consumatorilor, promovarea responsabilității civice și demonstrația că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.

*Conform datelor UNESDA

Acest articol se bazează pe comunicatul oficial RetuRO și analizele CES București.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.