Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Datoria publică a României crește cu 6 miliarde EUR lunar, ajungând la 58,9% din PIB la finalul lunii iulie

Redacția•24 noiembrie 2025
Datoria publică a României crește cu 6 miliarde EUR lunar, ajungând la 58,9% din PIB la finalul lunii iulie

Pe scurt

Datoria publică a României a crescut semnificativ în luna iulie, cu 30,3 miliarde RON (echivalentul a 6 miliarde EUR), ajungând la nivelul de 1,07 trilioane RON (210,8 miliarde EUR), ca urmare a revenirii guvernului condus de premierul Ilie Bolojan pe piețele internaționale după o perioadă de absență provocată de instabilitatea politică determinate de alegerile prezidențiale și formarea unei noi majorități guvernamentale. Ministerul Finanțelor estimează că raportul datoriei publice față de PIB a atins 58,9% la finalul lunii iulie, o creștere notabilă față de 57,3% în iunie și 54,8% la finele anului 2024, prognozându-se o depășire a pragului de 60% în 2026 conform previziunilor Comisiei Europene. Această majorare a fost susținută prin împrumuturi externe considerabile, inclusiv două emisiuni de obligațiuni în USD pe 5 și 10 ani în valoare totală de 3,75 miliarde de dolari și o relansare a unei obligațiuni denominate în euro, cu scadență în 2039, în valoare de 1,5 miliarde EUR, alături de alte vânzări de obligațiuni în valută din primele luni ale anului. În plus, România a accesat plasamente private pe piețele internaționale, estimându-se că acestea au totalizat aproximativ 3,2 miliarde EUR, inclusiv o tranșă de 1 miliard EUR în iulie cu o dobândă de EURIBOR plus 2%. Această activitate amplă de împrumuturi externe a determinat o schimbare a structurii datoriei publice, cu o creștere a ponderii datoriei denominate în valută străină la 54,2% la finalul lunii iulie, în detrimentul datoriei în moneda locală, care a scăzut la 45,8%. Aceasta reflectă modul în care contextul politic și economic influențează strategia de finanțare a statului român, accentuând importanța monitorizării continue a nivelului datoriei și a riscurilor asociate cu fluctuațiile cursului de schimb și evoluțiile pe piețele financiare internaționale.

Datoria publică a României crește cu 6 miliarde EUR lunar, ajungând la 58,9% din PIB la finalul lunii iulie

Datoria publică a României a crescut cu 6 miliarde EUR în iulie, ajungând la 58,9% din PIB la sfârșitul lunii

Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în luna iulie, majorându-se cu 30,3 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 6 miliarde de euro). Această evoluție vine după ce noul guvern condus de premierul Ilie Bolojan s-a întors pe piețele internaționale de capital, după o absență cauzată de turbulențele politice generate de alegerile prezidențiale și formarea unei noi majorități parlamentare.

La încheierea lunii iulie, nivelul datoriei publice a atins 1,07 trilioane de lei, adică aproximativ 210,8 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 106 miliarde de lei (circa 20,9 miliarde de euro) față de finalul anului 2024. O parte importantă a acestei creșteri, respectiv 3,9 miliarde de euro, a fost influențată de deprecierea monedei naționale în luna mai.

Situația datoriei în raport cu PIB-ul și previziunile oficiale

Ministerul Finanțelor estimează că raportul datoriei publice față de PIB a ajuns la 58,9% la sfârșitul lunii iulie, utilizând cele mai recente date disponibile privind produsul intern brut. Această valoare va fi ajustată ușor în scădere după publicarea estimărilor PIB pentru trimestrul al treilea al anului.

Comparativ, la sfârșitul lunii iunie, acest raport era de 57,3%, iar la finalul anului 2024 se situa la 54,8%. Potrivit prognozelor Comisiei Europene din cadrul previziunilor de toamnă, acest indicator ar putea urca la 59,1% până la finele lui 2025, urmând să depășească pragul de 60% în anul 2026.

Împrumuturile externe și impactul asupra structurii datoriei

În luna iulie, Ministerul Finanțelor a contractat împrumuturi importante pe piețele externe: 3,75 miliarde de dolari, prin două emisiuni separate cu maturități de cinci și zece ani, precum și încă 1,5 miliarde de euro prin relansarea unei obligațiuni denominate în euro, scadentă în 2039. Înainte de aceste emisiuni, România a mai vândut obligațiuni în valută în februarie (echivalentul a 4 miliarde de euro) și în martie (2,75 miliarde de euro).

Pe lângă aceste operațiuni publice, țara a realizat și plasamente private pe piețele internaționale, estimate la circa 3,2 miliarde de euro, dintre care 1 miliard de euro doar în iulie, având o maturitate de trei ani și o dobândă bazată pe EURIBOR plus două puncte procentuale. Tot în octombrie, statul român a mai atras 275 de milioane de euro și 125 de milioane de dolari cu sprijinul băncilor Deutsche Bank și Goldman Sachs.

Această activitate intensă de împrumut exterior, în ciuda contextului politic complicat, a dus la o schimbare a structurii datoriei publice. Astfel, la finalul lunii iulie, ponderea datoriei denominate în monede străine — euro, dolari americani și alte valute precum yenul japonez — a crescut la 54,2%, cu 2,8 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului trecut. În consecință, datoria în lei a scăzut la 45,8%, față de 48,5% la sfârșitul lui 2024 și 48,2% la finalul anului 2023.

Perspective și considerente finale

Creșterea datoriei și schimbarea componenței acesteia reflectă atât nevoia de finanțare a statului în contextul actual, cât și o strategie de diversificare a surselor de finanțare. Cu toate acestea, nivelul ridicat al datoriei publice atrage atenția asupra necesității unei gestionări prudente pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.

Statistica actuală demonstrează că România a continuat să acceseze cu succes piețele internaționale, chiar și în perioade de incertitudine politică, dar riscurile asociate cu creșterea ponderii datoriei externe și cu evoluțiile cursului valutar vor rămâne sub monitorizare strictă.

Foto: Romolo Tavani / Dreamstime.com

Autor: Iulian, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.