Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Datoria publică a României a crescut cu 3 miliarde EUR în august

Redacția•06 decembrie 2025
Datoria publică a României a crescut cu 3 miliarde EUR în august

Pe scurt

Datoria publică a României a crescut semnificativ în august 2025, înregistrând o majorare cu 14 miliarde RON (2,8 miliarde EUR), după o creștere abruptă de 30 miliarde RON în iulie, ajungând astfel la 1,084 trilioane RON (213,8 miliarde EUR) la finalul lunii, conform datelor Ministerului Finanțelor. După ce în iulie statul a atras aproape 5 miliarde EUR prin obligațiuni în valută, în august s-a concentrat pe plasamente private, obținând 1,5 miliarde EUR în două operațiuni. Raportul datorie publică/PIB a urcat astfel la 59,7% la sfârșitul lunii august, comparativ cu 58,9% în iulie, cifre ce pot fi ajustate ușor în scădere după publicarea datelor oficiale din trimestrul trei, însă cu o revizuire bugetară care estimează un deficit de 8,4% din PIB, există o probabilitate ridicată ca acest indicator să depășească pragul de 60% până la sfârșitul anului. Comisia Europeană anticipează menținerea datoriei sub 60% din PIB în 2025 (59,1%), cu o creștere moderată până la 61,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscale. Totuși, pe parcursul anului curent, datoria publică a crescut cu 120 miliarde RON (23,7 miliarde EUR), din care o parte a fost influențată de deprecierea cu 1,8% a leului față de euro în luna mai, reflectând incertitudinile politice. Structura valutară a datoriei s-a modificat prin creșterea ponderii datoriei denominate în valută, redusă proporția datoriei în lei de la 48,5% la sfârșitul anului 2024 la 45,7% în august 2025. De asemenea, datoria în lei a crescut nominal cu doar 5,9% anual, spre deosebire de datoria în valută, care a avansat cu 18,7% annual, inclusiv efectele cursului valutar. Un aspect pozitiv este reducerea datoriei publice pe termen scurt cu 21,4% anual, ajungând la 63,1 miliarde RON (12,4 miliarde EUR), echivalentul a doar 5,8% din datoria totală, față de 8,3% la finalul anului precedent, ceea ce semnalează o ușoară îmbunătățire a profilului datoriei publice a României. Această evoluție a datoriei publice atrage atenția asupra necesității unor politici fiscale responsabile pentru menținerea stabilității economice și a încrederii investitorilor.

Datoria publică a României a crescut cu 3 miliarde EUR în august

Datoria publică a României a crescut cu 3 miliarde de euro în august

Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a României a înregistrat o nouă creștere semnificativă în luna august, cu un plus de 14 miliarde de lei (aproximativ 2,8 miliarde euro), după saltul record de 30 de miliarde lei înregistrat în iulie. Astfel, la finalul lunii august, datoria publică totală a ajuns la 1.084 de miliarde lei, echivalentul a circa 213,8 miliarde euro.

După ce în iulie Ministerul de Finanțe a atras aproape 5 miliarde euro prin emisiuni de obligațiuni externe în valută, în august s-a orientat către plasamente private, reușind să strângă 1,5 miliarde de euro în două operațiuni distincte.

Raportul datorie publică / PIB în creștere

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) a urcat la 59,7% la finele lunii august, de la 58,9% în iulie. Ambele cifre sunt susceptibile de revizuiri în scădere odată cu publicarea datelor preliminare pentru trimestrul al treilea. Cu toate acestea, având în vedere prima revizuire a bugetului pentru acest an, care prognozează un deficit bugetar de 8,4% din PIB, probabilitatea ca raportul datorie/PIB să depășească pragul de 60% până la finalul anului crește semnificativ.

Comisia Europeană anticipează că acest indicator ar urma să se mențină sub pragul de 60% până la sfârșitul anului 2025 (estimare la 59,1%), urmând ca în 2026 să crească ușor, cu aproximativ 2 puncte procentuale, până la 61,1%. În plus, consolidarea fiscală preconizată ar trebui să tempereze creșterea datoriei în anii următori.

Efectele deprecierii leului și modificarea structurii datoriei

Pe parcursul ultimelor luni, datoria publică totală a sporit cu circa 120 miliarde lei (23,7 miliarde euro), însă o parte din această creștere a fost cauzată de deprecierea monedei naționale. Astfel, în luna mai, slăbirea leului față de euro cu aproximativ 1,8% a generat un impact în creșterea datoriei de circa 19 miliarde lei (3,7 miliarde euro), adică circa 1% din PIB, în contextul incertitudinilor politice.

Ca urmare a deprecierii leului și a preferinței guvernului pentru împrumuturi în valută, structura valutară a datoriei publice s-a modificat vizibil. Ponderea datoriei denominate în moneda locală a scăzut de la 48,5% la finalul anului 2024, la 46,7% la finele lunii iunie și 45,7% în august.

În termeni nominali, stocul datoriei în lei a crescut cu doar 5,9% în ultimul an, în timp ce datoria exprimată în valută a urcat cu 18,7%, nivel care include și efectele cursului de schimb.

Datoria pe termen scurt, în scădere

Un semnal pozitiv este reducerea datoriei publice pe termen scurt, care a scăzut cu 21,4% față de anul precedent, ajungând la 63,1 miliarde lei (aproximativ 12,4 miliarde euro). Aceasta reprezintă acum doar 5,8% din totalul datoriei publice, comparativ cu 8,3% la sfârșitul anului 2024.

Această reducere indică o îmbunătățire a gestiunii datoriei pe termen scurt, aspect esențial în menținerea stabilității financiare și în prevenirea riscurilor de refinanțare.

Foto: Ruletkka/Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii, puteți contacta iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.