Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Datoria externă brută a României crește cu 22 miliarde euro în 2024, ajungând la 61% din PIB la sfârșitul lunii octombrie

Redacția•16 decembrie 2025
Datoria externă brută a României crește cu 22 miliarde euro în 2024, ajungând la 61% din PIB la sfârșitul lunii octombrie

Pe scurt

Datoria externă brută a României a crescut cu 22 miliarde de euro în primele zece luni ale anului 2025, ajungând la 225,5 miliarde de euro la finalul lunii octombrie, ceea ce reprezintă 61% din PIB, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Majoritatea acestei datorii, 78,7%, este reprezentată de pasive pe termen lung, care au atins 177,6 miliarde de euro, în creștere cu 13,6% față de decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt s-a ridicat la aproape 48 miliarde de euro, înregistrând o creștere mai modestă de 1,7% de la începutul anului. Expansiunea pasivelor externe a fost influențată în special de sectorul public, datoria administrației publice externe ajungând la 125,8 miliarde de euro, un avans de 18,8 miliarde de euro, aproape 18%, comparativ cu finalul anului 2024, reflectând dependența continuă de finanțarea externă pentru acoperirea nevoilor fiscale și de refinanțare în contextul unor deficite bugetare ridicate. Cu toate acestea, indicatorii privind serviciul datoriei s-au îmbunătățit, rata serviciului datoriei externe pe termen lung scăzând la 17,1% în perioada ianuarie-octombrie 2025, față de 21,5% în 2024, semnalând o povară mai redusă a rambursărilor în raport cu veniturile din exporturi. Totodată, rezerva de lichiditate externă a României s-a consolidat, acoperirea importurilor de bunuri și servicii crescând la 6 luni la finalul lui octombrie, comparativ cu 5,7 luni la sfârșitul anului precedent, susținută de rezerve valutare mai ridicate. Rata de acoperire a datoriei externe pe termen scurt calculată la scadența reziduală cu rezervele valutare a crescut la 105,2% la finele lunii octombrie, de la 103,6% la sfârșitul anului 2024, indicând faptul că rezervele țării acoperă integral obligațiile externe pe termen scurt ce trebuie plătite în următorul an, evidențiind o situație financiară externă stabilă într-un context de creștere a datoriei publice.

Datoria externă brută a României crește cu 22 miliarde euro în 2024, ajungând la 61% din PIB la sfârșitul lunii octombrie

Datoria externă brută a României a crescut cu 22 miliarde EUR în primele zece luni din 2025, ajungând la 61% din PIB la finele lunii octombrie

Conform datelor recente publicate de Banca Națională a României (BNR), datoria externă brută a țării a înregistrat o creștere semnificativă în primele zece luni ale anului 2025. Aceasta a avansat cu 22 de miliarde de euro, atingând un nivel de 225,5 miliarde EUR la sfârșitul lunii octombrie, ceea ce reprezintă aproximativ 61% din produsul intern brut (PIB) al României.

Datoria pe termen lung predomină în structura datoriei externe

Din totalul datoriei externe, o pondere covârșitoare de 78,7% este reprezentată de obligațiile pe termen lung. Mai exact, datoria externă pe termen lung a României s-a situat la 177,6 miliarde EUR în octombrie 2025, în creștere cu 13,6% față de nivelul din decembrie 2024. Comparativ, datoria externă pe termen scurt a înregistrat o creștere mai modestă, ajungând la aproape 48 miliarde EUR, ceea ce reprezintă un avans de 1,7% în primele zece luni ale anului.

Sectorul public, principal motor al majorării datoriei externe

Creșterea nivelului datoriei externe a fost determinată în mod preponderent de angajamentele sectorului public. Astfel, datoria externă a administrației publice a urcat la 125,8 miliarde EUR, înregistrând o majorare de 18,8 miliarde EUR, echivalentă cu aproape 18% comparativ cu sfârșitul anului precedent. Această evoluție reflectă dependența continuă a statului de finanțările externe necesare pentru susținerea deficitului bugetar și refinanțarea obligațiilor existente, într-un context de deficit fiscal ridicat.

Indicatorii serviciului datoriei arată o ameliorare

În ciuda creșterii stocului datoriei externe, indicatorii asociați serviciului datoriei au cunoscut o îmbunătățire pe intervalul analizat. Rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut de la 21,5% în 2024 la 17,1% în perioada ianuarie – octombrie 2025, semnalând o povară mai redusă a rambursărilor în raport cu veniturile din exporturi, conform datelor publicate de BNR.

Rezervele de lichiditate externă s-au consolidat

Buffer-ele de lichiditate externă ale României au crescut în prima parte a anului. Acoperirea importurilor de bunuri și servicii a ajuns la 6 luni la data de 31 octombrie 2025, în creștere de la 5,7 luni la finalul anului trecut, susținută de acumularea unor rezerve valutare mai mari.

În plus, raportul dintre rezervele valutare și datoria externă pe termen scurt, calculat la maturitate reziduală, a ajuns la 105,2% în octombrie, depășind nivelul de 103,6% înregistrat la finele lui 2024. Acest fapt indică faptul că rezervele valutare ale României sunt suficiente pentru a acoperi integral obligațiile externe scadente pe termen scurt în următoarele 12 luni.

Sursa imaginii: Romolo Tavani / Dreamstime.com
Autor: Iulian, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.