Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Dacia Sandero revine în topul celor mai vândute mașini din Europa în octombrie

Redacția•25 noiembrie 2025
Dacia Sandero revine în topul celor mai vândute mașini din Europa în octombrie

Pe scurt

În octombrie 2025, Dacia Sandero a devenit cea mai bine vândută mașină din Europa, depășind concurenți puternici precum Renault Clio și VW T-Roc, potrivit datelor Profit.ro și Data Force, cu un total de 20.500 unități vândute, cu aproximativ 2.000 mai multe decât T-Roc și peste 3.000 față de Clio. Deși volumul total de vânzări a fost ușor mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, Sandero și-a menținut poziția fruntașă. Modelul românesc este produs în principal în două fabrici Renault-Dacia din Maroc, Tangier și Casablanca, aceste facilități fiind cruciale pentru industria auto europeană, deși o parte din producție provine și din uzina din Mioveni, România. În paralel, cel mai bine vândut model fabricat integral în România, Ford Puma, asamblat la Craiova de Ford Otosan, a înregistrat o tendință ascendentă cu 12.300 unități vândute, dar nu a reușit să intre în top 10 la nivelul UE, fiind depășit de Citroen C3. La fel, Dacia Duster a rămas pe locul imediat următor, cu cifre de vânzări apropiate. Industria auto românească a înregistrat o scădere de 2,7% a producției în primele zece luni ale anului 2025, conform datelor ACAROM, totalizând 453.955 mașini. Aceste informații subliniază atât succesul internațional al Daciei Sandero, cât și provocările producției auto din România, evidențiind rolul strategic al fabricilor din Maroc și dinamica pieței europene de autoturisme.

Dacia Sandero revine în topul celor mai vândute mașini din Europa în octombrie

Dacia Sandero revine ca cea mai vândută mașină din Europa în octombrie

În luna octombrie, modelul Dacia Sandero a ocupat primul loc în topul celor mai bine vândute automobile din Europa, deși volumele au înregistrat o ușoară scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Profit.ro. Modelul românesc a reușit să depășească principalii săi rivali, Renault Clio și Volkswagen T-Roc, consolidându-și poziția de lider pe piața europeană.

Producția Sandero: un ecosistem transcontinental

Dacia Sandero este asamblată în principal în Maroc, unde Renault-Dacia deține două uzine importante, situate în Tanger și Casablanca. Deși există și o linie de producție în Mioveni, România, cea mai mare parte a aprovizionării provine din facilitățile marocane, care au devenit actori de referință în industria auto europeană, potrivit Morocco World News. Această legătură strânsă între fabricile din Maroc și cea din România subliniază strategia globală a grupului Renault în ceea ce privește producția modelelor accesibile și populare în Europa.

Performanța modelelor fabricate în România

Din punct de vedere al modelelor produse integral în România, Ford Puma, fabricat la uzina Ford Otosan din Craiova, ocupă poziția a 13-a în topul vânzărilor europene. În luna octombrie, acesta a continuat să urce, vânzând aproximativ 12.300 de unități, marcând o tendință pozitivă față de lunile anterioare. Totuși, Ford Puma nu a reușit să intre în Top 10 al celor mai bine vândute mașini în UE, fiind depășit de Citroen C3.

Situația a fost similară și în cazul Dacia Duster, care a ocupat poziția imediat următoare, cu un volum de vânzări aproape egal cu cel al modelului Ford. Ambele modele rămân însă relevante pentru piața europeană, consolidând poziția industriei auto românești.

Cifrele din piață: Sandero în frunte, rivalități strânse

Datele oferite de Data Force arată că în luna octombrie au fost vândute aproximativ 20.500 de unități Dacia Sandero, cu 2.000 mai multe decât Volkswagen T-Roc, clasat pe locul al doilea. Diferența față de Renault Clio, principalul contracandidat, a fost de peste 3.000 de vehicule, evidențiind avantajul considerabil al Sandero în segmentul său.

Aceste rezultate reflectă în mare măsură preferințele europenilor pentru un autoturism accesibil, practic și adaptat nevoilor zilnice, atribute care au făcut din Sandero un adevărat succes de piață.

Industria auto românească în cifre

Pe ansamblu, producția auto din România a înregistrat în primele zece luni din 2025 o scădere de 2,7% față de aceeași perioadă din anul precedent, ajungând la un total de 453.955 de vehicule, conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Deși acest declin poate reprezenta o provocare pentru sector, performanțele modelelor precum Dacia Sandero sau Ford Puma indică faptul că producția de vehicule competitive și apreciate rămâne un pilon important al industriei.

Foto: Vanderwolfimages / Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.