Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Dacia Bigster, miza pentru titlul Mașina Anului 2026 în România

Redacția•03 noiembrie 2025
Dacia Bigster, miza pentru titlul Mașina Anului 2026 în România

Pe scurt

Dacia Bigster a intrat în lista scurtă pentru titlul „Mașina Anului 2026”, concurând cu modele precum Citroën C5 Aircross, Fiat Grande Panda, Kia EV4, Mercedes-Benz CLA, Renault 4 și Skoda Elroq, selecția fiind realizată de 59 de jurați provenind din 23 de țări. Modele populare precum Nissan Leaf, Toyota C-HR+, Hyundai Ioniq 9, Jeep Compass și BYD Dolphin Surf nu au reușit să obțină voturile necesare pentru a accede în această fază. Cele șapte mașini vor fi supuse unor teste comune în Spania, pe circuitul Parc Motor Castellolí, înainte de votul final care va desemna câștigătorul la Salonul Auto de la Bruxelles, pe 9 ianuarie 2026. Titlul actual este deținut de Renault 5 și modelul său înrudat Alpine A290, iar Renault speră să își consolideze supremația cu modelul 4, după ce Renault Scenic a câștigat în 2024. Dacia și Skoda sunt singurele mărci de pe listă care nu au câștigat niciodată acest titlu, Duster fiind aproape de a reuși anul trecut, clasându-se pe locul patru. Mercedes-Benz, care nu a mai obținut acest premiu din 1974, revine în discuție cu noul CLA, iar Citroën, deși frecvent prezent pe listele scurte, a câștigat doar de trei ori în istorie. Noul model Bigster, lansat în toamna anului 2024 și produs în România, oferă un spațiu generos și este prima mașină a Grupului Renault echipată cu trenul de rulare HYBRID 155, ce combină un motor pe benzină de 107 CP, două motoare electrice (unul de 50 CP și un demaror/generator de înaltă tensiune), o baterie de 1,4 kWh și o cutie de viteze electrică automată, reprezentând astfel o opțiune inovatoare și competitivă pentru segmentul auto european.

Dacia Bigster, miza pentru titlul Mașina Anului 2026 în România

Dacia intră în cursa pentru Mașina Anului 2026 cu noul model Bigster

Dacia Bigster a fost inclusă pe lista scurtă pentru titlul de Mașina Anului 2026, concurând alături de modele precum Citroën C5 Aircross, Fiat Grande Panda, Kia EV4, Mercedes-Benz CLA, Renault 4 și Skoda Elroq.

Pentru a ajunge pe această listă restrânsă, cele șapte automobile au trebuit să obțină aprobarea a 59 de jurați provenind din 23 de țări. Printre modelele care nu au reușit să strângă suficiente voturi se numără Nissan Leaf, Toyota C-HR+, Hyundai Ioniq 9, Jeep Compass și BYD Dolphin Surf.

Urmează ca toate aceste modele să fie testate împreună în Spania, pe circuitul Parc Motor Castellolí, înainte de votul final care va desemna câștigătorul titlului Mașina Anului 2026. Anunțul oficial al câștigătorului va avea loc în cadrul Salonului Auto de la Bruxelles, pe 9 ianuarie, după evaluarea finală a juraților și o rundă suplimentară de voturi, potrivit informațiilor publicate de Autocar.

Actualul deținător al titlului este Renault 5 și versiunea sa Alpine A290. Renault își propune să câștige pentru a treia oară consecutiv această distincție prin modelul Renault 4, după succesul pe care l-a avut în 2024 cu Renault Scenic.

Dacia și Skoda sunt singurele mărci din această competiție care nu au obținut până acum titlul de Mașina Anului. Modelul emblematic al Daciei, Duster, a fost inclus pe lista scurtă anul trecut și a ocupat locul patru.

În schimb, alte branduri cu tradiție au avut mai puțin succes în ultima perioadă. Mercedes-Benz a câștigat ultima oară acest titlu în 1974, cu modelul 450SE. Noul CLA este prima mașină Mercedes inclusă pe lista scurtă din 2019, de când a fost nominalizat Mercedes A-Class. Citroën apare frecvent pe lista scurtă, dar a câștigat titlul doar de trei ori: cu GS în 1971, CX în 1975 și XM în 1990.

Modelul Bigster, lansat în toamna anului 2024, este produs în România și se distinge prin spațiul generos pe care îl oferă. Este prima mașină a Grupului Renault care primește trenul de rulare HYBRID 155, ce combină un motor pe benzină în patru cilindri de 107 cai putere cu două motoare electrice – unul de 50 CP și un demaror/generator de înaltă tensiune – o baterie de 1,4 kWh (230V) și o cutie de viteze automată electrică.

Șansa Daciei de a câștiga titlul Mașina Anului 2026 aduce în prim-plan producția românească, dar și angajamentul brandului de a inova și a concura la cel mai înalt nivel în industria auto europeană.

Pentru știri și informații actualizate despre lumea auto, rămâneți conectați la România Insider.

Foto: Media.dacia.ro
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.