Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Curtea Constituțională a României va decide pe 10 decembrie asupra majorărilor de taxe

Redacția•24 noiembrie 2025
Curtea Constituțională a României va decide pe 10 decembrie asupra majorărilor de taxe

Pe scurt

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă pe 10 decembrie asupra contestațiilor formulate de partidul de opoziție AUR față de legea revizuită care prevede majorări de impozite și proceduri îmbunătățite de colectare fiscală, adoptată de Parlament pe 18 noiembrie sub o formă amendată pentru a include aspectele sesizate anterior de CCR. Noua lege presupune creșterea cotei impozitului pe dividende de la 10% la 16%, majorări ale impozitelor pe proprietate de până la 70%, introducerea unei taxe Temu de 5 euro pentru fiecare parcelă non-UE, o „taxă pe afiliați” ce restricționează deductibilitatea cheltuielilor cu afiliații străini, precum și o redimensionare a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), toate urmând să intre în vigoare începând cu ianuarie 2026. Decizia Curții va avea un impact esențial asupra implementării în termen a acestor modificări fiscale, considerate cruciale pentru reducerea deficitului public de la 8,4% din PIB în acest an la pragul vizat de 6,0-6,5% pentru 2026. După ce CCR a surprins coaliția guvernamentală stabilind inițial să judece obiecțiile pe 4 februarie, ceea ce ar fi amânat aplicarea noilor taxe, instanța a amânat ulterior data pronunțării pentru 21 ianuarie din motive tehnice, menținând astfel tensiunea politică. În cele din urmă, Curtea a acceptat să examineze subiectul mai devreme, pe 10 decembrie, oferind astfel un răspuns așteptat cu interes privind direcția fiscală a României în următorii ani. Această decizie va influența atât mediul de afaceri, cât și echilibrul bugetar național, fiind un moment cheie în contextul politic și economic actual al țării.

Curtea Constituțională a României va decide pe 10 decembrie asupra majorărilor de taxe

Curtea Constituțională a României va decide pe 10 decembrie asupra majorării taxelor

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să pronunțe o hotărâre pe data de 10 decembrie cu privire la obiecțiile formulate de partidul de opoziție AUR privind legea revizuită ce include majorări de taxe și noi proceduri pentru o colectare fiscală mai eficientă. Aceasta lege, adoptată de Parlament pe 18 noiembrie sub o formă amendată, a fost modificată tocmai pentru a răspunde observațiilor anterioare ale CCR, conform unui raport publicat de Stirileprotv.ro.

Ce taxe sunt vizate?

Legea care stârnește controverse prevede creșterea cotei impozitului pe dividende de la 10% la 16%, majorări ale taxelor pe proprietate care pot ajunge până la 70%, introducerea așa-numitei taxe Temu, în valoare de 5 euro pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, dar și o nouă „taxă pe afiliere”. Aceasta din urmă restricționează deductibilitatea cheltuielilor făcute cu partenerii străini, în paralel cu o restructurare a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). toate aceste măsuri sunt preconizate să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

O decizie controversată ce pune guvernul sub presiune

Anunțul inițial al Curții Constituționale, care programase soluționarea contestațiilor pentru 4 februarie, a creat un val de surprindere în rândul coaliției de guvernare. O eventuală admitere a obiecțiilor ar fi amânat intrarea în vigoare a acestor măsuri fiscale, considerate esențiale pentru reducerea deficitului bugetar. România înregistrează anul acesta un deficit de 8,4% din PIB, iar autoritățile urmăresc să-l reducă până la un nivel în jurul a 6,0 – 6,5% în 2026.

Ulterior, CCR a amânat din nou data deciziei, programând o nouă ședință pe 21 ianuarie, invocând o eroare de natură tehnică. Această incertitudine a menținut guvernul într-o stare de tensiune, în condițiile în care stabilitatea colectării fiscale este crucială pentru planurile economice ale țării. În cele din urmă, Curtea a acceptat să discute în cadrul sesiunii din 10 decembrie punctele ridicate asupra legii.

Context și implicații

Partidul AUR a fost foarte vocal în exprimarea nemulțumirilor față de aceste majorări, argumentând că ele vor afecta negativ mediul de afaceri și cetățenii. Contrastul cu poziția guvernului este însă evident, acesta miza pe o absorbție mai bună a veniturilor bugetare, pentru a limita povara datoriei publice și pentru a menține echilibrul macroeconomic.

Această decizie a Curții Constituționale este așteptată cu mare interes și reprezintă un moment crucial în politica fiscală a României pe termen mediu. Măsurile fiscale propuse și calendarul lor de aplicare pot redefini angajamentul guvernului în gestionarea finanțelor publice, cu efecte directe asupra economiei și bunăstării populației.

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.