Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Curtea Constituțională a României aprobă majorările de taxe ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Redacția•10 decembrie 2025
Curtea Constituțională a României aprobă majorările de taxe ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Pe scurt

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că o serie de majorări de taxe, printre care impozite mai mari pe locuințe, terenuri, mașini în funcție de normele de poluare și câștiguri de pe piața de capital, pot intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, conform raportării Biziday.ro. CCR a respins contestația depusă de partidul de opoziție AUR împotriva legii reformei fiscale promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care și-a asumat răspunderea pentru acest act normativ. Judecătorii CCR s-au reunit pe 10 decembrie pentru a examina obiecțiile legate de reforma pensiilor magistraților și legea privind majorarea taxelor locale, iar în privința acesteia din urmă au respins excepția de neconstituționalitate invocată de senatorii AUR, astfel asigurând implementarea pachetului fiscal de la începutul anului viitor. Noua legislație prevede o creștere de aproape 80% a impozitelor pe proprietăți pentru case și apartamente, trecerea la taxarea mașinilor în funcție de gradul de poluare, un impozit de 16% asupra tranzacțiilor cu criptomonede și taxe majorate pe câștigurile de pe bursă, plus o taxă de 25 RON (aproximativ 5 euro) pentru colete sub 150 euro provenind din afara Uniunii Europene. Inițial, Guvernul și-a asumat răspunderea pentru acest proiect în septembrie, dar legea a fost atunci respinsă de CCR și retrimisă Parlamentului pentru modificări, fiind ulterior adoptată din nou și provocând o nouă contestație din partea AUR. Până la pronunțarea CCR, legea nu putea fi aplicată, ceea ce ar fi putut întârzia finalizarea bugetului pentru anul viitor. Deși deliberările erau programate inițial pentru februarie 2026, apoi pentru 21 ianuarie, acestea au fost devansate pentru 10 decembrie la solicitarea Guvernului, permițând astfel ca noile măsuri fiscale să intre în vigoare fără întârziere la începutul anului viitor. Această decizie reprezintă un pas important în implementarea reformelor fiscale propuse pentru echilibrarea bugetară și adaptarea politicilor fiscale la realitățile economice și de mediu actuale din România.

Curtea Constituțională a României aprobă majorările de taxe ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Curtea Constituțională a României aprobă majorările de taxe ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că o serie de majorări fiscale, ce vizează impozitele pe locuințe, terenuri, autovehicule în funcție de norma de poluare, precum și taxele pe câștigurile de pe piața de capital, pot fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2026, informează Biziday.ro. Instanța a respins contestația formulată de partidul de opoziție AUR împotriva legii reformei fiscale adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan.

Judecătorii CCR s-au întrunit miercuri, 10 decembrie, pentru a analiza obiecțiile referitoare atât la reforma pensiilor magistraților, cât și la legea privind creșterea impozitelor locale. În cazul celei din urmă, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de senatorii AUR, dând astfel undă verde aplicării pachetului fiscal de la începutul noului an.

Legea adoptată prevede o majorare semnificativă a impozitelor pe proprietățile rezidențiale, aproape 80% pentru case și apartamente, o schimbare a sistemului de taxare pentru autovehicule, care va ține cont acum de emisiile poluante, impozitarea tranzacțiilor cu criptomonede cu o cotă de 16%, precum și creșterea impozitelor aferente câștigurilor realizate pe piața de capital, potrivit informațiilor publicate de Biziday.ro. De asemenea, actul normativ introduce o taxă de 25 lei (aproximativ 5 euro) pentru coletele cu o valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene.

Guvernul a preluat inițial răspunderea pentru acest proiect legislativ în septembrie, însă atunci legea a fost respinsă de Curtea Constituțională și retrimisă Parlamentului pentru modificări. Ulterior, parlamentarii au revizuit textul și l-au adoptat din nou, moment în care AUR a depus o nouă sesizare la CCR.

Deoarece legea nu putea intra în vigoare fără o decizie definitivă a Curții, această contestație risca să întârzie aprobarea bugetului pe anul viitor. Inițial, CCR programase dezbaterile pentru 4 februarie, apoi pentru 21 ianuarie, însă la solicitarea guvernului, data ședinței a fost devansată pentru 10 decembrie, facilitând astfel aplicarea măsurilor încă din luna ianuarie a anului următor.

Această hotărâre reprezintă un pas important în implementarea reformelor fiscale vizate de Cabinetul Ilie Bolojan, menite să aducă surse suplimentare la buget și să încurajeze un comportament ecologic în privința transportului auto, dar și să reglementeze mai strict piețele emergente, precum cea a criptomonedelor. Totodată, majorarea impozitelor locale reflectă necesitatea ajustării taxelor pentru a răspunde nevoilor financiare ale administrațiilor locale.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.